Scurta monografie interbelica a comunei Bucerdea Grinoasa
Fondul “Inspectoratul Scolar al judetului Tirnava Mica” contine mai multe scurte monografii realizate in anul 1933 de catre directorii scolilor. Date dintr-o astfel de monografie, a comunei Bucerdea Grinoasa, au fost date publicitatii de catre Serviciul Judetean Alba al Arhivelor Nationale.
Dupa cum a precizat Silviu Ionas, inspector asistent in cadrul SJAN Alba, monografiile au fost realizate la cererea Inspectoratului Scolar al judetului Tirnava Mica, de catre directorii scolilor primare de stat din subordine.
Potrivit acestuia, din situatia inaintata la 24 mai 1933 de catre Ilie Ban, directorul scolii primare din Bucerdea Grinoasa, aflam ca aceasta comuna “e asezata pe un teritoriu destul de mare. In timpul erei maghiare in comuna erau 4 domenii: domeniul lui Kivrig Bela de 2053 de jugare, domeniul lui Grog Todology de 700 de jugare, domeniul fondului Bazilitan din Blaj de 900 de jugare si domeniul Banca Uniunii Sasesti Sibiu de 700 de jugare. Dupa razboi aceste domenii au fost expropriate si impartite indreptatitilor de razboi in loturi de cite 4 jugare raminind proprietarilor 200-400 jugare”.
Locuitori destul de avuti
Comuna era populata de romani si de maghiari. “Romanii locuiesc in partea de miaza-noapte, iar Ungurii in partea de miaza-zi”, a aratat Ilie Ban.
Silviu Ionas a precizat ca potrivit recensamintului din 1930, Bucerdea Grinoasa avea 2300 de locuitori, dintre care 1450 erau romani si 850 maghiari. Din punct de vedere confesional, ei erau impartiti astfel: 1446 greco-catolici, 848 reformati si 6 adventisti. Enoriasii erau deserviti de doua biserici. Cea greco-catolica dateaza din 1908 si a fost reparata in 1926. Biserica reformata a fost ridicata in 1667 si reparata in 1878. Ambele lacasuri de cult sint construite din caramida.
Situatia materiala a locuitorilor pare sa fi fost una destul de buna. Cel mai bogat roman detinea 400 de jugare, iar cel mai bogat maghiar avea 200 de jugare. Din pacate, dupa cum scria directorul scolii, “atit Romanii, cit si Ungurii, astazi nu ajuta scoala cu nimic. Mainainte vreme, cind ei trebuiau sa-si tina scoli confesionale toata intretinerea cadea in sarcina poporului, care prin repartitie potrivit starii materiale a fiecaruia, ingrijea de scoale si de invatatori cit si de biserici. Astazi se intretine din cota de 14% din veniturile comunei si 1/3 din venitul circiumelor comunale, care cota potrivit veniturilor comunei se ridica pina la suma de 24.000 lei”.
Invatamintul
Localul in care functiona scoala primara era proprietatea confesiunii greco-catolice, fiind edificat in anul 1898. Sectia maghiara isi desfasura activitatea in localul confesiunii refomate, edificat in anul 1885 si donat Statului Ungar, pentru ca in 1927 sa treaca in proprietatea Statului Roman, dupa cum a aratat Silviu Ionas.
Conform recensamintului din 1932, cursurile scolii erau urmate de 624 de elevi cu virsta intre 5-16 ani, dintre care 409 greco-catolici, 214 reformati si 1 adventist. Liceul era frecventat de doar 7 copii din comuna, scoala normala de 5, la “academii” erau 4, iar la scoli de arte si meserii era unul singur.
“Carturarii romani esiti din comuna sint: 3 invatatori, 5 preoti, 1 judecator, 2 directori de banca, 1 functionar CFR si 1 ofiter. Ca vederi interesante in comuna sint: biserica greco-catolica care impune prin marimea si frumusetea ei. Primaria e o cladire mare de curind edificata, intr-un stil modern, in mijlocul unei gradini spatioase”, mai scria directorul scolii.
“Dintre cei 4 dascali ai scolii, unul este ales de catre comunitatea maghiara, ceilalti trei fiind romani. Cele mai multe informatii le avem despre Ilie Ban, cel ce si redacteaza aceasta monografie. S-a nascut in anul 1880. A facut patru clase la liceul din Blaj, dupa care a absolvit scoala normala din aceeasi localitate. In timpul primului razboi mondial a fost internat de asupritorii unguri in anul 1916 in temnita ordinara din Cluj si Sopron in Ungaria. Ceilalti doi dascali, Iacob Salageanu si Maria Mesarosiu, au terminat liceul inferior la Aiud, respectiv Odorhei, dupa care au urmat cursurile scolii normale din Blaj”, a precizat Silviu Ionas.
http://www.monitorulab.ro/cms/site/m_ab/news/scurta_monografie_interbelica_a_comunei_bucerdea_grinoasa_99155.html
Autor: Mihaela MORARU
