joi, 20 noiembrie 2008

blândeţea înţelepciunii



„Cine este, între voi, înţelept şi priceput? Să arate, din buna-i purtare, faptele lui, în blândeţea înţelepciunii. Iar dacă aveţi râvnire amară şi zavistie, în inimile voastre, nu vă lăudaţi, nici nu minţiţi împotriva adevărului. Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, trupească, demonică. Deci, unde este pizmă şi zavistie, acolo este neorânduială şi orice lucru rău. Iar înţelepciunea cea de sus întâi este curată, apoi paşnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă şi de roade bune, neîndoielnică şi nefăţarnică. Şi roada dreptăţii se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea”[1], învaţă Sfântul Iacob.




[1] Iacob 3, 13-18.




Biblia de la Blaj


Rămâne pentru noi îndemn, deschisă şi chemătoare, izvor de binecuvântări tuturor câtor îi vor trece pragul, de-a pururi Biblia de la Blaj, cu adevărat monumentală, oglindind întreg transpirul, geniul şi erudiţia din sânul Bisericii noastre Române, Unite cu Roma, Greco-Catolică, atât cât, binevedem, Septuaginta trascende pentru noi victorioasă toate epocile, istoria întreagă.

DATORIILE CREŞTINULUI



Care este rostul legilor morale?
Din cele studiate până acum am înţeles că creştinul trebuie să se călăuzească în viaţă după legile morale. Acestea îi arată datoriile prin împlinirea cărora îşi poate întocmi viaţa potrivit voii lui Dumnezeu şi dobândi mântuirea sufletului.

Care sunt aceste datorii ale creştinului?
Datoriile creştinului le-a arătat lămurit Mântuitorul în răspunsul dat unuia dintre ispititorii Săi, care voia să cunoască cea mai mare poruncă din Lege, zicându-i:
Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă. Iar a doua, la fel ca şi aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi (Matei 22, 37-39). Aşadar, creştinul are datorii către Dumnezeu, către sine însuşi şi către aproapele.

Care sunt datoriile către Dumnezeu?
Creştinul este dator să se străduiască să cunoască pe Dumnezeu şi să recunoască în El pe Creatorul, Binefăcătorul, Sfinţitorul şi Judecătorul său şi numai Lui să-I slujească cu toate puterile sale. Aceasta o cere porunca întâi a Decalogului, precum şi Mântuitorul, prin cuvintele spuse cu prilejul ispitirii Lui de către diavol:
Piei, satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti (Matei 4, 10).

În ce chip slujeşte creştinul lui Dumnezeu?
Creştinul slujeşte lui Dumnezeu prin însuşirea şi punerea în lucrare a celor trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea, precum şi prin împlinirea conştiincioasă a tuturor actelor de cult, după rânduiala sfintei noastre Biserici (rugăciunea, serbarea Duminicii şi a celorlalte zile de sărbătoare, cinstirea îngerilor, a sfinţilor, a sfintelor moaşte, a sfintelor icoane, a sfintelor cruci, respectarea persoanelor, locurilor, lucrurilor şi numelor sfinţite de Dumnezeu, ţinerea jurământului şi votului, mărturisirea fără sfiala şi teamă a învăţăturii sfintei noastre Biserici, după pilda Mântuitorului, a Sfinţilor Apostoli şi a Sfinţilor Mucenici).




marți, 11 noiembrie 2008

Căutaţi şi veţi găsi!


Dumnezeu Însuşi spune:

„Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi; dacă Mă veţi căuta cu tot dinadinsul, Mă voi lăsa găsit.”

(Ieremia 29:13-14)