TREBUIE

Binefacerea trebuie să ne mişte,

insultele nu trebuie să ne atingă.

Vladimir Ghika

MAI BUNI!

O singură ambiţie este legitimă : aceea de a fi mai buni.

Vladimir Ghika

PAGUBA MARE A OMULUI

[agru national] Gândul zilei

Friday, August 5, 2011 10:25 PM

From:

"Boian Marian"

Add sender to Contacts

To:

"Grup AGRU"

Cc:

"AGRU national"

6 August

Nimic mai puţin creator decât orgoliul.

Vladimir Ghika.

Orgoliul

[agru national] Gândul zilei

Thursday, August 4, 2011 8:01 PM

From:

"Boian Marian"

Add sender to Contacts

To:

"Grup AGRU"

Cc:

"AGRU national"

5 August

Orgoliul este splendoarea prostiei.

Vladimir Ghika.

nota mea : cât de bine se regăseşte această definiţie

în jurul nostru. N-ar fi trebuit să comentez, dar....

Pace şi Bine

__._,_.___

Rispondi a mittente | Rispondi a gruppo | Rispondi post su web | Crea nuovo argomento

Messaggi sullo stesso tema (204)

ATTIVITÀ RECENTI:

Visita il tuo gruppo

Passa a: Solo testo, Email giornaliera • Annulla iscrizione • Condizioni generali di utilizzo del servizio

.

CHIAR DACA

Supunerea
faţă de legile divine,

chiar dacă ne face să suferim,
este necesară.

Vladimir Ghika.

Ce vrea Dumnezeu ?

Poate fi ceva mai groaznic decât să nu vrei ce vrea Dumnezeu ?

Vladimir Ghika.

__._,_.___

NU POTI SAU NU VREI...

Vai ţie, tânguire, care nu poţi sau nu vrei

să te transformi în rugăciune !

Vladimir Ghika

PRIN DUMNEZEU

Adu-ţi aminte că prin Dumnezeu

nu eşti faţă de nimeni şi de nimic străin.

Vladimir Ghika

EXISTENTIALA

DACA EXIST ÎNSEAMNĂ CĂ DUMNEZEU MĂ IUBEŞTE.

VladimirGhika.

INCEARCA!

Încearcă să umpli de Dumnezeu trei lucruri care, prin ele însele,

nu-L cuprind, dar Îl cheamă şi Îl poartă până în pragul sufletului tău :

munca, suferinţa şi moartea.

Vladimir Ghika

DOMENIUL BAZILITAN DE LA BUCERDEA GRANOASA

,,Mitropolitul Alexandru Şterca-Şuluţiu a fost un bun organizator, administrator, gospodar şi, în acelaşi timp, un om de cultură. Sub păstorirea sa s-a cumpărat domeniul bazilian de la Bucerdea Grânoasă. A lăsat ca fundaţii domeniile sale de la Cenade, Şpring şi Vidrasău, “pentru văduvele preoţilor, pentru studenţi şi alte scopuri culturale, visând înfiinţarea unei universităţi româneşti. A lucrat şi luptat mult pentru drepturile politice ale românilor”. A fost un distins orator. Au rămas de la el mai multe lucrări în manuscris. A fost distins cu mai multe titluri, ordine şi medalii ale vremii.,,

FORTA

Un om cu o credinta este egal cu forta a 99 care au doar un interes.

CUM STAM CU CONSTIINTA?

Ce ar fi dacă,
pe neaşteptate,
conştiinţa ta ar începe
să vorbească cu voce tare în faţa tuturor?














Vladimir Ghika

EMINESCU PREZENT…,ASTRA PREZENTĂ

„Eminescu – prezent, trecut şi viitor”



Cu zecile număraţi, elevi şi cadre didactice coordonatoare de la Şcolile Crăciunelu de Jos, „Ion Pop Reteganul” Sâncel şi „Ioan Maiorescu” Bucerdea Grânoasă au participat la a IV-a ediţie a Concursului, devenit tradiţie regională, „Eminescu – prezent, trecut şi viitor”. Această activitate este parte a proiectului educaţional cu acelaşi nume, care se derulează în cadrul Centrului de Documentare şi Informare, cu toată implicarea conducerii, al colectivului harnic de cadre didactice de la Şcoala „Ioan Maiorescu”, puternic sprijiniţi, totdeauna alături având Primăria Bucerdea Grânoasă şi Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj, Cercul Cultural „Ioan Maiorescu” Bucerdea Grânoasă al ASTRA, care, în acest ianuarie 2011, sărbătoreşte 4 ani de existenţă de la reînfiinţare.
Şi în acest an echipele participante au dovedit cu prisosinţă că au reuşit, până în cele mai mici amănunte, să calce urma paşilor mândrului „poet nepereche” în literatură şi viaţă, în biobibliografia sa, că au un talent artistic nativ la care se vede că se lucrează şi că sunt ei înşişi nişte mititei poeţi, ad-hoc constituiţi, cu uşurinţă alcătuind catrene, la cerere.
M-am bucurat, asigur că ar bucura pe oricine, este o stare de înălţare sufletească o atare participare, şi de aceea am răspuns PREZENT la toate ediţiile (!) în calitate de preşedinte al Cercului ASTRA din comuna organizatoare, Bucerdea Grânoasă, observând, simţind cum câştigători sunt copii şi dascăli, dar mai ales invitaţii se simt special prin revelarea mereu nouă, plină fascinaţie, a Poetului Naţiunii Române.

Mihai C. SZILAGY/TÂRNĂVEANU

IOAN MAIORESCU – BICENTENARUL NAŞTERII

Marcanta personalitate a lui Ioan Maiorescu a fost evocată în nenumărate rânduri, acum reţinem doar una apropiată nouă: omagiul Blajului istoric şi cărturăresc, când dr. Iosif Popovici prezenta un discurs comemorativ rostit cu ocazia centenarului naşterii lui Maiorescu, serbat la Blaj în 29 August 1911, cu prilejul Serbărilor „Astrei”, publicat în „Transilvania”, revista Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura poporului Român (nr.5-6, Septembrie-Decembrie, 1911).
„Comemorăm memoria celui mai brav şi mai distins bărbat din generaţia veche, acelui bărbat mare, care a format gloria emigranţilor în România. Dacă Cipariu şi Şaguna au fost ai Românilor de sub oblăduirea coroanei Sf. Ştefan, Ioan Maiorescu a fost al întregii românimi. Activitatea lui prodigioasă, mintea lui luminată şi inima lui curată au fost tot atâtea însuşiri, care l-au ridicat la culmea gândirii româneşti, l-au înălţat pe treapta cea mai înaltă a moralei sociale. Serbăm comemorarea acestui brav român din două puncte de vedere: întâi pentru cultul strămoşilor, faptul cel mai clasic al religiei străbunilor noştri şi al doilea, ca să risipim ura, care ne urmăreşte faptele noastre şi căreia i-a dat expresiune cântăreţul libertăţii noastre, Andrei Mureşianu, la 1848 printr-un puternic acord, care ne-a cutremurat: Pe voi vă nimiciră…etc., în Răsunetul vestit”.
Cu aceste cuvinte începe frumosul elogiu adus lui Ioan Maiorescu la Jubileul astrist din 1911, aceleaşi le redăm şi la bicentenarul naşterii lui, în 2011, pe un generos spaţiu pe merit acordat nemuritorilor maioreşti ai poporului şi culturii române. „…Eu lucrez tot cu acea căldură, cu care am lucrat şi voiu lucra, pentru că încă odată: eu sunt Român!”, preciza Ioan Maiorescu, citând un pasaj dintr-o scrisoare adresată lui A. G. Golescu la 28 August (9 Septembrie)1848 din Frankfurt, publicată postum în Convorbiri Literare (1898).
„..Ioan Maiorescu a împlinit o misiune inherentă (nedespărţită, n.n.) spiritului nostru şi tocmai acesta e motivul recunoştinţei noastre faţă de el. Propaganda culturală şi apostolatul, făcut în trei ţări, ale limbii române, l-a făcut ca profesor. În mintea acestui profesor s-a cristalizat toată învăţătura neamului românesc şi filozofia rapsodică a neamului nostru a izbucnit ca izvorul din stâncă puternic şi curat. Elevii lui Ioan Maiorescu îşi aduc cu dragoste aminte de bătrânul lor profesor, care nu făcea paradă cu vorbele şi le spunea, fiindcă au trebuit să fie spuse… Nu numai ce spunea, ci şi felul cum spunea era foarte interesant la Ioan Maiorescu…”.
„A sărbători pe Ioan Maiorescu e una din cele mai nobile fapte, pe care toţi românii trebuie să o facă. Ioan Maiorescu ne-a apărat moşia în viaţa lui, a cultivat tezaurul nostru naţional, limba, a dezvoltat şi uşurat progresul literaturii şi culturii noastre. Noi nu ne putem izola de la această sfântă sărbătoare pentru capricii căci activitatea lui a fost străbătută de cel mai curat patriotism. Nu-i acela patriot care ascunde adevărul, ci acela care-l spune şi-l urmează. Şi Ioan Maiorescu a cultivat adevărurile ideale şi ştiinţifice, bazat pe morala socială şi pe dreptul public, care recunosc neatârnarea şi dau voie liberă evoluţiei naţionale ale unui popor.
Ioan Maiorescu a fost embrionul mişcării terminate de fiul său Titu, care a facilitat triumful culturii noastre naţionale. Rar se întâmplă în viaţa unui popor, ca o familie să exprime cu atâta vigoare o direcţie, să o cultive şi să o desăvârşească după cum aceasta s-a făcut din partea lui Ioan Maiorescu. A studia şi sărbători acest triumf, aceasta e o glorie, e o datorinţă literară”.
Să fie aceste rânduri aşternute mai sus unul dintre răspunsurile articolului din prestigioasa revistă de cultură, ştiinţă şi artă „Gând Românesc” din ianuarie 2011 (An V, nr.1(29), serie nouă fondată de dl. Virgil Şerbu Cisteianu), în care autorul ne cerea imperios „răspundeţi, români de bună credinţă!” la întrebarea „nu credeţi că a venit timpul să se reducă din atenţia dată criticii lui Maiorescu şi să se extindă şi să se aprofundeze studiul operei lui Eminescu?”
Noi consimţim, noi credem în eternul Eminescu!
Ca români noi mai credem cu cuvintele scriitorului: „Apropiaţi-vă de Ioan Maiorescu pentru că biografia lui a fost încruntată ca liniştirea Târnavelor înainte de a se vărsa în Mureş şi mai departe-n Dunăre şi Mare, pentru că a făcut din slujirea Limbii Române un crez, un bici cu care a încercat să-i răzuiască bolile, s-o apere împotriva detractorilor de neam, pentru că a dat un fiu de excepţie lumii: Titu Maiorescu asul din mânecă al Limbii Române, al Politicii Româneşti” (Ion Mărgineanu, „Ioan Maiorescu - Grânoasa limbă de Târnave”, în „Informaţia” de Alba, 31 iulie 2004).
Suntem mândri că Ioan Maiorescu (1811-1864) s-a născut pe aceste meleaguri, în judeţul Alba, foarte aproape de Oraşul Şcolilor - Blajul, în comuna Bucerdea Grânoasă, care sunt şi vor rămâne cu atât mai grânoase.

Mihai C. SZILAGY/TÂRNĂVEANU

Mica monografie comunei Bucerdea Granoasa

Scurta monografie interbelica a comunei Bucerdea Grinoasa

Fondul “Inspectoratul Scolar al judetului Tirnava Mica” contine mai multe scurte monografii realizate in anul 1933 de catre directorii scolilor. Date dintr-o astfel de monografie, a comunei Bucerdea Grinoasa, au fost date publicitatii de catre Serviciul Judetean Alba al Arhivelor Nationale.

Dupa cum a precizat Silviu Ionas, inspector asistent in cadrul SJAN Alba, monografiile au fost realizate la cererea Inspectoratului Scolar al judetului Tirnava Mica, de catre directorii scolilor primare de stat din subordine.

Potrivit acestuia, din situatia inaintata la 24 mai 1933 de catre Ilie Ban, directorul scolii primare din Bucerdea Grinoasa, aflam ca aceasta comuna “e asezata pe un teritoriu destul de mare. In timpul erei maghiare in comuna erau 4 domenii: domeniul lui Kivrig Bela de 2053 de jugare, domeniul lui Grog Todology de 700 de jugare, domeniul fondului Bazilitan din Blaj de 900 de jugare si domeniul Banca Uniunii Sasesti Sibiu de 700 de jugare. Dupa razboi aceste domenii au fost expropriate si impartite indreptatitilor de razboi in loturi de cite 4 jugare raminind proprietarilor 200-400 jugare”.

Locuitori destul de avuti

Comuna era populata de romani si de maghiari. “Romanii locuiesc in partea de miaza-noapte, iar Ungurii in partea de miaza-zi”, a aratat Ilie Ban.

Silviu Ionas a precizat ca potrivit recensamintului din 1930, Bucerdea Grinoasa avea 2300 de locuitori, dintre care 1450 erau romani si 850 maghiari. Din punct de vedere confesional, ei erau impartiti astfel: 1446 greco-catolici, 848 reformati si 6 adventisti. Enoriasii erau deserviti de doua biserici. Cea greco-catolica dateaza din 1908 si a fost reparata in 1926. Biserica reformata a fost ridicata in 1667 si reparata in 1878. Ambele lacasuri de cult sint construite din caramida.

Situatia materiala a locuitorilor pare sa fi fost una destul de buna. Cel mai bogat roman detinea 400 de jugare, iar cel mai bogat maghiar avea 200 de jugare. Din pacate, dupa cum scria directorul scolii, “atit Romanii, cit si Ungurii, astazi nu ajuta scoala cu nimic. Mainainte vreme, cind ei trebuiau sa-si tina scoli confesionale toata intretinerea cadea in sarcina poporului, care prin repartitie potrivit starii materiale a fiecaruia, ingrijea de scoale si de invatatori cit si de biserici. Astazi se intretine din cota de 14% din veniturile comunei si 1/3 din venitul circiumelor comunale, care cota potrivit veniturilor comunei se ridica pina la suma de 24.000 lei”.

Invatamintul

Localul in care functiona scoala primara era proprietatea confesiunii greco-catolice, fiind edificat in anul 1898. Sectia maghiara isi desfasura activitatea in localul confesiunii refomate, edificat in anul 1885 si donat Statului Ungar, pentru ca in 1927 sa treaca in proprietatea Statului Roman, dupa cum a aratat Silviu Ionas.

Conform recensamintului din 1932, cursurile scolii erau urmate de 624 de elevi cu virsta intre 5-16 ani, dintre care 409 greco-catolici, 214 reformati si 1 adventist. Liceul era frecventat de doar 7 copii din comuna, scoala normala de 5, la “academii” erau 4, iar la scoli de arte si meserii era unul singur.

“Carturarii romani esiti din comuna sint: 3 invatatori, 5 preoti, 1 judecator, 2 directori de banca, 1 functionar CFR si 1 ofiter. Ca vederi interesante in comuna sint: biserica greco-catolica care impune prin marimea si frumusetea ei. Primaria e o cladire mare de curind edificata, intr-un stil modern, in mijlocul unei gradini spatioase”, mai scria directorul scolii.

“Dintre cei 4 dascali ai scolii, unul este ales de catre comunitatea maghiara, ceilalti trei fiind romani. Cele mai multe informatii le avem despre Ilie Ban, cel ce si redacteaza aceasta monografie. S-a nascut in anul 1880. A facut patru clase la liceul din Blaj, dupa care a absolvit scoala normala din aceeasi localitate. In timpul primului razboi mondial a fost internat de asupritorii unguri in anul 1916 in temnita ordinara din Cluj si Sopron in Ungaria. Ceilalti doi dascali, Iacob Salageanu si Maria Mesarosiu, au terminat liceul inferior la Aiud, respectiv Odorhei, dupa care au urmat cursurile scolii normale din Blaj”, a precizat Silviu Ionas.

http://www.monitorulab.ro/cms/site/m_ab/news/scurta_monografie_interbelica_a_comunei_bucerdea_grinoasa_99155.html

Autor: Mihaela MORARU

LUMINI SI UMBRE

Când mergem spre lumină, umbra ne urmează;
când ne îndepărtăm de ea, umbra ne precede.





















Vladimir Ghika

CRISTICA BUCERDEA GRANOASA

SEMN AL INTRARII LA TEOLOGIE,

acum aproape şase ani

SEMN AL APROPIATEI IESIRI DE LA TEOLOGIE,

(atât de repede aproape că trecu!)

SEMN AL TRECERII PRIN viata SPRE VIATA...

Declaratii

15 Ianuarie

Printre cei care se declară creştini,
sunt prea mulţi
care în loc
să-L servească pe Dumnezeu,
vor mai curând să se servească de El.

Vladimir Ghika

Cum sa fim mai buni

Sine ira et studio

este o expresie latină, care se traduce prin „fără ură şi părtinire”.

CONSOLAREA

A consola este putinţa noastră

de a da celuilalt ceva

care să fie mai adevărat

decât durerea sa.

A consola înseamnă să-l faci pe deznădăjduit să trăiască în speranţă.

A consola înseamnă a permite celuilalt ce suferă să vadă în noi iubirea lui

Dumnezeu pentru el.

Vladimir Ghika