luni, 23 februarie 2009

Viaţa să fie liberă, frumoasă şi mare, dar în Cristos!

Papa Benedict al XVI-lea se adresează mai ales tinerilor, se adresează vouă dragi tineri; şi asemenea Papei Ioan Paul al II-lea vă invită să nu vă fie teamă că veţi pierde ceva dacă vă veţi deschide inima către Cristos: “Cel care îl are pe Cristos, nu pierde nimic, nimic, absolut nimic din ceea ce face ca viaţa să fie liberă, frumoasă şi mare.” “De aceea”, spune Papa, “dragi tineri: să nu vă fie teamă de Cristos! El nu ia nimic şi dăruieşte totul. Cel care i se dăruieşte primeşte de o sută de ori mai mult. Da, deschideţi, deschideţi larg uşile către Cristos şi veţi găsi adevărata viaţă.”

miercuri, 11 februarie 2009

Scurta pauză de masă la turnarea plăcii de beton

Clerului, credincioşilor şi tuturor fraţilor în Domnul

Nr. 143/09

Blaj, 31 ianuarie 2009

Iubiţi credincioşi,

Aţi aflat cu toţii de proiectul legislativ propus Parlamentului în aceste zile şi care dispune ca în localităţile rurale unde există ambele confesiuni, ortodoxă şi greco-catolică, biserica, cimitirul, casa parohială şi terenurile aferente să rămână definitiv în proprietatea cultului ortodox. Iată că după douăzeci de ani de la eliberare se pune încă în discuţie un astfel de proiect de lege, prin care se urmăreşte desfiinţarea dreptului la proprietate al Bisericii Române Unite cu Roma şi discreditarea completă a apostolatului ei în sânul neamului nostru.

În numele episcopatului nostru am protestat solemn în faţa înaltelor foruri ale ţării. Dată fiind experienţa celor nouăsprezece ani în încercările de dialog cu autorităţile, constatăm că interesul faţă de strigătul nostru pentru dreptate a scăzut foarte mult. Desigur, în speranţa noastră dorim să ne păstrăm bucuria de a ne desfăşura misiunea aşa cum ne-o confirmă principial libertatea de exprimare garantată prin Constituţie. Ne întoarcem însă inimile spre puterea Cerului şi ne aducem aminte de suferinţele pe care orice generaţie creştină a trebuit să le pătimească pentru Dumnezeu.

Iubiţi credincioşi,

Nu vă temeţi! Să fim pregătiţi de orice, fiindcă ceasul înfruntării aduce Harul dumnezeiesc, iar de puterea Sa nu ne poate despărţi nimeni. Facem apel la rugăciune şi nu la retorică. Rugăciunea nu este arma de la urmă, ci viaţa sufletului omului de credinţă, doritor de pace. Certitudinea sădită în inimă de obişnuinţa rugăciunii e incomparabil mai de preţ faţă de tot ceea ce calculele omeneşti ar putea să prevadă. Asistăm la asalturile răului care periodic îşi arată lipsa de scrupule ca să poată descuraja şi dispera. Nădejdea noastră este la Dumnezeu, convinşi fiind că Biserica poate reînflori numai dacă îi lăsăm Lui libertatea deplină de a sufla liber prin ruinele vieţilor noastre.

În acest sens, în virtutea slujirii arhiereşti prin care am fost investiţi de Dumnezeu, dispunem ca ziua de 11 februarie 2009 să fie zi de pocăinţă şi adâncă rugăciune pentru noi toţi, fii ai Bisericii Române Unite. Încredinţăm astfel Cerului strigătul nostru de dreptate care aici pe pământ pare să fie auzit tot mai puţin.

Iubiţi credincioşi,

Toate înnoirile în istoria mântuirii au pornit din darul Cerului şi dorinţa de a face pocăinţă pentru păcate din partea oamenilor. Gestul de speranţă al acestei zile de post, ajun şi rugăciune vi-l încredinţăm în genunchi împreună cu binecuvântata de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară Maria, întărindu-vă în credinţă. Cristos este cu noi în barca bătută de valuri, nu doarme şi ne spune: „Nu te teme turmă mică, căci i-a plăcut Domnului să-ţi dea ţie Împărăţia”(Luca 12, 32). Să fie această zi de 11 februarie pentru fiecare în parte, zi de reculegere în faţa conştiinţei şi post aspru precum facem de Vinerea Patimilor Domnului.

Cristos nu a murit ca erou, ci a fost dat morţii pentru că Adevărul cerului întotdeauna a adus deranj şi continuă să mustre istoria noastră omenească. Fiul lui Dumnezeu şi-a purtat Crucea ca un renegat al istoriei, dar slăbiciunea-i în faţa răului a fost voită pentru ca prin preţul dragostei Sale, din moartea Sa, să ne aducă mântuirea deplină.

Iubiţi credincioşi,

Vă suntem aproape şi Vă încredinţăm Domnului, iar prin cuvintele profetului reînnoim abandonarea noastră în puterea cerului: „Nu te teme Sioane, căci mâinile tale nu vor slăbi. Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău ca un izbăvitor puternic... Voi strânge laolaltă pe cei ce sunt întristaţi şi fără sărbătoare şi vor fi iarăşi dintre ai tăi, deşi ocara apasă asupra lor... pe cei izgoniţi îi voi strânge de pe drumuri. Şi îi voi face de laudă şi cu nume, în ţinuturile în care fuseseră făcuţi de ocară” (Sofonie 3, 16-19).

Cu arhierească binecuvântare,

† LUCIAN

Arhiepiscop Major

marți, 10 februarie 2009

TURNAREA PLACII DE BETON

A crede “fără măsură”.


Cazul meu e, oarecum, ciudat.

În primul rând, nu dau doi bani pe "înţelepciune", pe "măsură", marea diversiune a grecilor.

Am ajuns demult (din păcate, târziu) la concluzia că nu înţelepciune trebuia să-mi doresc, când îi studiam în adolescenţă pe cei şapte înţelepti antici, ci

"nebunia" de a îndrăzni "fără măsură",

de a visa "fără măsură",

de a crede "fără măsură".

http://octavianpaler.ro/

CÂNTĂRI LA ÎNMORMÂNTARE. MÂNGÂIETOARE.


LA TINE LA TINE

ISUSE CÂND VOI VENI!


Isuse, Isuse, primeşte-mă la Tine

Căci eu vin din dureri şi suspin

La Tine, la Tine, Isuse când voi veni

Pe braţul Tău mă voi odihni.


Vin dar încrezător scumpul meu Mântuitor

Să-mi legi rănile care mă dor

La Tine, la Tine, Isuse când voi veni

Pe braţul Tău mă voi odihni.


Isuse, Isuse, pieptul Tău fă-l căpătâi

Şi cu mâna Ta să mă mângâi

La Tine, la Tine, Isuse când voi veni

Pe braţul Tău mă voi odihni.


Iartă-mă, iartă-mă, Isuse al meu iubit

Iartă-mă căci eu mult am greşit

La Tine, la Tine, Isuse când voi veni

Pe braţul Tău mă voi odihni.



CU LACRIMI ŞI FIORI


Cu lacrimi şi fiori

Sicriu-ţi salutăm

Cântări şi triste flori

Acum îţi aducem.


Mereu cu noi fiind

Un suflet credincios

Rămâi acum privind

La noi cu ochi duioşi.


Azi când ne despărţim

Îţi facem legământ

În suflet te-om păstra mereu

Cât fi-vom pe pământ.



VEŞNICA POMENIRE


Veşnica lui (ei) pomenire

Sus în Cer la nemurire

Unde-i somnul dulce lin

Odihnească-n veci Amin.

DOMNUL MEU ŞI DUMNEZEUL MEU!