URARE

Vă dorim din inimă
Pace-n suflet şi linişte în gând
pentru Crăciunul care vine în curând
şi un An Nou bun şi fericit

să se împlinească tot ce aţi dorit!

Tuturor prietenilor şi colaboratorilor,
şi celor care caută, Calea, Adevărul şi Viaţa,
însetaţi fiind, să afle şi să producă întreg Binele,
cu tot dragul,
Pr. Traian şi teolog Mihai.

Aşa să ne gândim că...

În conformitate cu Canoanele Bisericii Ortodoxe Soborniceşti - Canoanele cele ale Sfinţilor şi întru tot laudaţilor Apostoli

(Vezi la numărul 30)

30. Daca vreun episcop, servindu-se de stapânitori lumeşti, va pune mâna pe vreo biserică, să se caterisească şi să se afurisească. Asemenea şi toţi părtaşii lui la aceasta.

O chestiune cât se poate de arzătoare.

blândeţea înţelepciunii

„Cine este, între voi, înţelept şi priceput? Să arate, din buna-i purtare, faptele lui, în blândeţea înţelepciunii. Iar dacă aveţi râvnire amară şi zavistie, în inimile voastre, nu vă lăudaţi, nici nu minţiţi împotriva adevărului. Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, trupească, demonică. Deci, unde este pizmă şi zavistie, acolo este neorânduială şi orice lucru rău. Iar înţelepciunea cea de sus întâi este curată, apoi paşnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă şi de roade bune, neîndoielnică şi nefăţarnică. Şi roada dreptăţii se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea”[1], învaţă Sfântul Iacob.

---

[1] Iacob 3, 13-18.

Biblia de la Blaj

Rămâne pentru noi îndemn, deschisă şi chemătoare, izvor de binecuvântări tuturor câtor îi vor trece pragul, de-a pururi Biblia de la Blaj, cu adevărat monumentală, oglindind întreg transpirul, geniul şi erudiţia din sânul Bisericii noastre Române, Unite cu Roma, Greco-Catolică, atât cât, binevedem, Septuaginta trascende pentru noi victorioasă toate epocile, istoria întreagă.

DATORIILE CREŞTINULUI

Care este rostul legilor morale?
Din cele studiate până acum am înţeles că creştinul trebuie să se călăuzească în viaţă după legile morale. Acestea îi arată datoriile prin împlinirea cărora îşi poate întocmi viaţa potrivit voii lui Dumnezeu şi dobândi mântuirea sufletului.

Care sunt aceste datorii ale creştinului?
Datoriile creştinului le-a arătat lămurit Mântuitorul în răspunsul dat unuia dintre ispititorii Săi, care voia să cunoască cea mai mare poruncă din Lege, zicându-i: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă. Iar a doua, la fel ca şi aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Matei 22, 37-39). Aşadar, creştinul are datorii către Dumnezeu, către sine însuşi şi către aproapele.

Care sunt datoriile către Dumnezeu?
Creştinul este dator să se străduiască să cunoască pe Dumnezeu şi să recunoască în El pe Creatorul, Binefăcătorul, Sfinţitorul şi Judecătorul său şi numai Lui să-I slujească cu toate puterile sale. Aceasta o cere porunca întâi a Decalogului, precum şi Mântuitorul, prin cuvintele spuse cu prilejul ispitirii Lui de către diavol: „Piei, satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti” (Matei 4, 10).

În ce chip slujeşte creştinul lui Dumnezeu?
Creştinul slujeşte lui Dumnezeu prin însuşirea şi punerea în lucrare a celor trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea, precum şi prin împlinirea conştiincioasă a tuturor actelor de cult, după rânduiala sfintei noastre Biserici (rugăciunea, serbarea Duminicii şi a celorlalte zile de sărbătoare, cinstirea îngerilor, a sfinţilor, a sfintelor moaşte, a sfintelor icoane, a sfintelor cruci, respectarea persoanelor, locurilor, lucrurilor şi numelor sfinţite de Dumnezeu, ţinerea jurământului şi votului, mărturisirea fără sfiala şi teamă a învăţăturii sfintei noastre Biserici, după pilda Mântuitorului, a Sfinţilor Apostoli şi a Sfinţilor Mucenici).

Căutaţi şi veţi găsi!

Dumnezeu Însuşi spune:

„Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi; dacă Mă veţi căuta cu tot dinadinsul, Mă voi lăsa găsit.”

(Ieremia 29:13-14)

SFINŢIREA PIETREI DE TEMELIE

La Sărbătoarea Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir, la invitaţia credincioşilor greco-catolici din Bucerdea Grânoasă, păstoriţi de Pr. Traian Totoian, consultor mitropolitan şi paroh la Crăciunelu de Jos, administrator parohial la Bucerdea Grânoasă, un sobor de preoţi în frunte cu Pr. Ioan Fărcaş, vicar mitropolitan, protopop al Blajului, au sfinţit piatra de temelie la noua lucrare de construcţie a bisericii care va purta hramul Sfântului Dumitru.

Bucurie de nedescris în inimile noastre după un răstimp lung cât o epocă de încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului, timp în care din 1948 până spre zilele noastre am fost martirizaţi ca Biserică vie şi interzişi de a exista. Ei, iată cum cei rugători în Sfântul Spirit Treimei Celei de O Fiinţă şi Nedespărţite nu au putut fi reduşi la tăcere în virtutea celor testamentar scrise: Lăudaţi pe Domnul! Cântaţi Domnului! Închinaţi-vă aşternutului picioarelor lui, că Sfânt este!

S-a făcut sfinţirea apei, stropirea şi rugăciunea de binecuvântare a bisericii în creştere şi a credincioşilor din a căror mărinimie şi muncă se ridică cu bun spor.

În cuvântul său Pr. Ioan Fărcaş a evidenţiat legătura dintre apă ca principiu de viaţă fizică, iubire ca legătură esenţială, şi Cuvânt eficient care, în orice ordine de idei, exclud ura ce nu produce decât dezorganizare, distrugere, exemplificând din cercetarea experimentală, reieşind din trecutul istoric accesibile nouă.
Acest nou edificiu ridicat spre mai mare mărirea lui Dumnezeu, deşi greco-catolicii erau majoritari şi aveau biserica lor înainte de prigoana anticreştină, anticatolică a statului totalitar comunist, nu se constituie acum ca vreo ameninţare la adresa altor confesiuni de credinţă ci o restaurare a dreptului nostru propriu de a fi aşa cum consimţim. Va fi o biserică deschisă tuturor celor care vor dori să îmbrăţişeze credinţa în Domnul, cu temei pe credinţa şi Simbolul Apostolilor, în sânul Bisericii Universale, Una - precum a poruncit Mântuitorul.
Pr. vicar a evocat de asemenea nevoia de solidaritate, de într-ajutorare, toate îndreptate în sens constructiv spre "râvna pentru Casa Ta, Doamne".
Vizibil mulţumit de ce a aflat la Bucerdea Grânoasă a spus că va transmite Preafericitului Lucian, Arhiepiscopul nostru Major, toate aceste realizări deosebite.

Pr. Totoian Traian a evidenţiat rolul important adus în ctitorire şi în pastoraţie de către pr. Toader Cristian de la Cistei, meşterul zidar Pintilii Gheorghe, Mihai C. Szilagy - teolog, Toader Viorel, Moldovan Gheorghe, şi desigur mulţi alţii.
A mulţumit sponsorilor generoşi Barna Petru şi Nina de la S.C. Pâine Ţărănească Blaj, administratorii morii de la Bucerdea şi domnului Rusu de la S.C. Metrorus Blaj, furnizor al materialelor de construcţii. A evidenţiat de asemenea nevoia de noi contribuţii, aport material concretizat în bani sau materiale, scop în care a deschis un registru de donaţii ca o Carte de Aur pentru posteritate. De asemenea s-a accentuat nevoia de voluntariat, precizându-se ca tot ce s-a făcut până acum, nu puţin, s-a făcut fără manoperă, totul cu credincioşii.
Pr. Totoian a cerut asistenţa Pr. Ioan Fărcaş, vicar cu preoţii, pentru viitor întrevăzând nevoia unui preot vrednic statornicit în sânul acestei comunităţi spre orice trebuinţă spirituală şi înaintarea Evangheliei lui Cristos.

Toamnă frumoasă şi rodnică, un cer noros dar care ne-a menajat sărbătoreşte, un număr neaşteptat de mare de credincioşi pe cât de puţin s-a făcut mediatizarea, cozonacii şi vinul au fost elementele care au întreţinut la agapa frăţească buna dispoziţie a unei mulţimi care tocmai se binecuvântase şi botezase cu stropirea şi binecuvântarea bisericii.
Au fost prezenţi în mijlocul nostru domnul primar Ioan Aldea şi domnul viceprimar Gabor Arpad, doi vrednici oameni ai locului şi săritori în vreme de nevoie, care ne-au promis întreg suportul lor frăţesc.

Domnul fie Lăudat!

Urmează să postăm imaginile după ce vor fi prelucrate.

Vidul spiritual

Sintagma viaţã moartã,
oximoron eminescian,
eticheteazã ceea ce s-a numit
vidul spiritual.

Cu vrednicie

Administrator parohial şi părinte spiritual al credincioşilor greco-catolici din Bucerdea Grânoasă este Pr. Consultor mitropolitan Traian Totoian de la Crăciunelu de Jos, care conduce proiectul demarat al construcţiei unei noi biserici pentru această comunitate de credinţă, care va purta hramul Sf. Dumitru Izvorâtorul de Mir.

Sfântului Izvorâtor de mir

(sau Elogiu Diamantului credinţei)

Tiranul împărat nu izbutise

Să te despartă de a ta credinţă,

Din spatele acelor uşi închise

Pentru Iisus, vegheai cu sârguinţă.

Răcoarea-ntunecoasă a temniţei păgâne

Uşor ai prefăcut-o în camera luminii,

Sfârşitul tău martiric în veci ne va rămâne

Îndemn la pocăinţă pentru noi, toţi creştinii.

Dimitrie, luat-ai chiar din ceruri

Destin de mucenic şi fire îngerească,

De vrăjmaşii sau boli de multe feluri,

Prin ruga ta, Hristos, să ne păzească.

Izvorâtor de mir cu bun miros

Ai devenit prin jertfa ta supremă,

Primeşte, de la noi umil prinos,

Iar, de la Domnul, sfântă diademă.

http://szekeres-cristian-marian.blogspot.com

Joia dinaintea Sfantului Dumitru - 2008

Mare esti Doamne!

Pe masura ce ne creste biserica
tot mai multa lume se intareste in credinta
ca insusi Domnul e alaturi de noi!
Pana acum merge treaba ca pe sfoara.
Totul urmeaza un curs firesc,
de jos in sus
si pe Cel de Sus in jos.
Ajutor din toate partile,
dar mai mult de la Domnul.
A lui este si rotatia anotimpurilor,
inclusiv aceasta frumoasa toamna.
E toamna...
E punerea pietrei de temelie
cum se pune graul
toamna
si rasare
si rezista iarna
si rade in primaveri insorite
se-ngroasa la pai
inspica
insuteste rodul
desi el stie desigur,
an de an patimeste,
urmeaza secerisul
dar tot in gene are
ideea de fundament umanitatii
de suport subzistential
fiilor lui Dumnezeu
taranei din tarana
din care acum creste biserica.
Lauda numelui Tau Doamne!
Intrutot Sfant Intreite!

NE CRESTE BISERICA!

Ilinca Nathanael: “Sfinţii sunt modelul”

Consider ca pictura si poezia zilelor noastre trebuie sa exprime nevoia noastra de Dumnezeu. Tot ceea ce facem noi ar trebui sa fie animat de acest gand. Noi traim un veac al secularizarii si indepartarii de valorile traditionale care sunt astazi puse la index.

Artistii si scriitorii ar trebui sa faca o cale intoarsa spre trecut , spre ceea ce au trait valoros si au creat teribil cei mai vechi ca noi si impreuna cu ei sa creeze ceva maret, continuandu-le viata si gandurile exprimate in operele lor.

Arta si poezia a fost la inceput una care a exprimat acest imbold catre infinit, daca ma gandesc
doar la psalmii lui David si mai incoace, la Rilke. Asta am incercat si eu sa fac, dar nu numai aceasta carte de poezii ( ” Vreau o alta lume ” ), ci tot ceea ce fac eu, pictura , poezie, proza scurta , roman, imaginile si personajele mele vor sa exprime si sa traiasca aceasta cautare teribila care este Hristosul din noi, dumnezeirea din noi.

Am vrut sa redau posibilitatea de salvare din tot ceea ce ne trage inapoi si ne ingreuiaza viata, si aceasta perspectiva de a invinge si a de deveni cele mai puternice fiinte impreuna cu Hristos , asa cum au fost sfintii pentru ca ei sunt modelul.

Planul lui Dumnezeu

Pictura: Ilinca Nathanael

Care este planul lui Dumnezeu cu privire la om?

Dumnezeu, nemărginit de perfect şi fericit în sine însuşi, printr‑un plan de pură bunătate l‑a creat în mod liber pe om ca să‑l facă părtaş la viaţa sa fericită. La plinirea timpurilor, Dumnezeu Tatăl l‑a trimis pe Fiul său ca răscumpărător şi mântuitor al oamenilor căzuţi în păcat, chemându‑i în Biserica sa şi făcându‑i fii adoptivi prin lucrarea Duhului Sfânt şi moştenitori ai fericirii sale veşnice.

CBC, Compendiu

ACATISTUL SF. DUMITRU IZVORATORUL DE MIR

Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir

"Du-te şi pe Lie vei birui şi pe Hristos vei mărturisi!"

Rugaciunile începătoare

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Spirit, Amin.

Mărire Tie, Dumnezeul nostru, Mărire Tie!
Mărire Tie, Dumnezeul nostru, Mărire Tie!
Mărire Tie, Dumnezeul nostru, Mărire Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Spirite al adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te aşează intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinarea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, îndură-te spre noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, îndură-te spre noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, îndurăţte spre noi!

Mărire Tatalui si Fiului si Sfantului Spirit si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, îndură-te spre noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne îndură-te spre noi, Doamne îndură-te spre noi, Doamne îndură-te spre noi.

Mărire Tatalui si Fiului si Sfantului Spirit si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea de toate zilele, dă-ne-o noua astazi, si ne iarta noua păcatele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne mântuieşte de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-te spre noi. Amin.

Condacele si Icoasele

Condacul 1

Invatatorului dreptmăritoarei credinte celei intru Hristos, surpatorului si rusinatorului paganatatii, Izvoratorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostasul cel adevarat al lui Hristos, care s-a aratat Bisericii ca un soare si mare aparator credinciosilor, toti acum cantari de multumire si laude din suflet cu dorire aducandu-i sa-i cantam: bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Icosul 1

Credinta adevarata invatand-o, Mucenice Dimitrie, de la parintii tai, ai vietuit pe pamant prin darul lui Dumnezeu ca un inger, luminat marturisind si invatand pe toti apoi cu milostenie, cu neincetate rugaciuni si cu chinuri. Pentru care noi aducem tie aceste cantari de lauda:

Bucura-te, ca tu ca un inger pe pamant ai vietuit;
Bucura-te, ca luminat pe Hristos ai marturisit;
Bucura-te, ca din parinti binecredinciosi ai rasarit;
Bucura-te, ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit;
Bucura-te, ca prin postire si rugaciuni necontenite, ingerilor te-ai asemanat;
Bucura-te, ca prin faceri de bine si lacrimi, pe demoni i-ai infricosat;
Bucura-te, nemuritoare odrasla a cetatii Tesalonicului;
Bucura-te, reazem neclintit al Iliricului;
Bucura-te, saditorule al crestinatatii;
Bucura-te, dezradacinatorule al paganatatii;
Bucura-te, ca intru primejdii lumii esti mare aparator;
Bucura-te, ca celor ce cu credinta nazuiesc la tine le esti gata folositor;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 2

Auzind imparatul Maximian ca parintele tau, mucenice al lui Hristos, a murit si socotind a te trage pe tine la un gand cu el, ti-a dat dregatoria de proconsul, iar tu de ai si primit, insa cu intelepciunea cea data tie de sus, pricepand maiestriile lui ai ramas cu darul lui Dumnezeu neprins de dansele, cantand: Aliluia!

Icosul 2

Mucenice de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii imparatului de a ucide pe toti cei ce cheama numele lui Iisus, cel rastignit, ci mai vartos luminat L-ai marturisit pe El. Si ca alt Pavel pe toti ai invatat sfanta credinta, iar multa inchinare la idoli, cea fara de Dumnezeu, o ai dezradacinat. Pentru aceea vrednic esti a auzi de la noi acestea:

Bucura-te, ca afara de Dumnezeu, n-ai ales mai mult;
Bucura-te, ca vointei imparatului nu te-ai supus;
Bucura-te, ca pe Dumnezeu cel adevarat L-ai marturisit luminat;
Bucura-te, ca trupul tau vitejeste nu l-ai crutat;
Bucura-te, ca tu credinta cea in Iisus Hristos o ai marturisit;
Bucura-te, ca pe vrajmasii Crucii i-ai biruit;
Bucura-te, ca locuitorilor Tesalonicului alt Pavel te-ai aratat;
Bucura-te, ca pe ei credinta cea in Hristos i-ai invatat;
Bucura-te, ca cinstea tiranului imparat o ai batjocorit;
Bucura-te, ca de sfaturile lui te-ai lepadat;
Bucura-te, ca de darurile lui te-ai ingretosat;
Bucura-te, ca plata pentru dreapta credinta de sus ai luat;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 3

Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Dimitrie, care te lumina si te inteleptea prin fapte bune, ca pe o scara mergand din putere in putere, viteaz ostas te-ai aratat al cerescului Imparat, Iisus. Netemandu-te de neputinciosul imparat pamantesc, Imparatului Hristos cu mare glas ai cantat: Aliluia!

Icosul 3

Ravnind, ai ravnit pentru dreapta credinta a lui Hristos, pe care o aveai pururea in inima ta, rabdatorule de chinuri; mai inainte de a veni Maximian in Tesalonic, ai incredintat averea ta slugii tale Lupu, ca sa o imparta la saraci, iar tu, sfinte, prin rugaciuni si post, te-ai gatit spre nevointa, stand cu indrazneata cugetare; pentru aceea iti zicem:

Bucura-te, ca momirea imparatului intru nimic o ai socotit;
Bucura-te, ca ai marturisit luminat tuturor un Dumnezeu in Sfanta Treime;
Bucura-te, ca de credinta parintilor tai tare te-ai tinut;
Bucura-te, ca n-ai ingaduit a se huli credinta cea dreapta;
Bucura-te, ca buna pilda cetatenilor Tesalonicului te-ai facut;
Bucura-te, ca negutatoria sufletului bine o ai chibzuit;
Bucura-te, ca adevarata credinta o ai inaltat;
Bucura-te, ca nedumnezeirea de tot o ai nimicit;
Bucura-te, ca bogatia ta intru nimic o ai socotit;
Bucura-te, ca toata averea la saraci o ai impartit;
Bucura-te, folositor si ajutator de obste;
Bucura-te, aparatorule cu deosebita trebuinta pentru mine;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 4

Fiind instiintat imparatul de credinta ta, viteazule marturisitor, a venit în Tesalonic, inaintea caruia stand, cu indrazneala ai marturisit pe Hristos, Dumnezeu adevarat, iar multimea de zei cea paganeasca o ai ocarat; de care el foarte maniindu-se, a poruncit sa te inchida in temnita, unde intrand tu, cuvios suflet ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Foc arzator avand in sufletul tau, fericite Mucenice Dimitrie, pentru dragostea Celui dorit al tau, intru nimic socotind chinuriie, intarit de darul Lui, vesel ai intrat in temnita, sezand ca intru o camara luminoasa, rugandu-te si cantand psalmi; pentru care de la noi auzi acestea:

Bucura-te, ca ai fost imputernicit cu darul lui Hristos;
Bucura-te, ca pe vrajmasi, cu rabdare i-ai biruit;
Bucura-te, ca pentru Hristos in temnita ai fost dat;
Bucura-te, ca pe diavolul l-ai infiorat;
Bucura-te, ca temnita tie camara luminoasa s-a aratat;
Bucura-te, ca in ea, cu cantari si doxologii pe Dumnezeu ai laudat;
Bucura-te, ca, ingradindu-te cu semnul crucii, pe scorpie ai calcat;
Bucura-te, ca ea, calcata fiind, nevatamat ai ramas;
Bucura-te, ca ai urat dregatoria pamanteasca de proconsul;
Bucura-te, ca cereasca ostasie ai indragit;
Bucura-te, ca parintilor tai prin rugaciuni ai fost dat;
Bucura-te, ca toata cetatea s-a bucurat de nasterea ta;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 5

Paganul imparat, indeletnicindu-se cu jocuri in arene, multi din crestini erau ucisi de catre un om, puternic luptator, anume Lie, din neamul vandalilor; aceasta faradelege nesuferind-o crestinul Nestor tanarul, aprins de ravna a alergat la tine in temnita, spunandu-ti si cerand binecuvantare si rugaciuni ca sa-l poata birui; iar tu, Sfinte Mucenice, nadejde avand in Cel ce te intarea pe tine, insemnandu-l cu semnul Crucii, i-ai zis: du-te, ca pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi, cantand dimpreuna: Aliluia!

Icosul 5

Tanarul Nestor, nadejde in Dumnezeu avand prin tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, indata alergand la acea priveliste, cu mare glas a strigat: o Lie, vino sa ne luptam si amandoi; iar imparatul vazandu-l tinerel si frumos, chemandu-l la sine i-a zis: nu vezi pe cati a omorat Lie?, momindu-l cu fagaduinta de a-l trage la un gand cu dansul. Iar el nevrand a strigat: Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi. Si indata s-a apucat cu Lie la lupta, si aruncandu-l in sulitele cele ascutite, l-a dat la amara moarte, si asa s-a plinit proorocia ta, sfinte; pentru care te intampinam cu aceste laude:

Bucura-te, ca mandria lui Lie ai surpat;
Bucura-te, ca pe Nestor cu Lie a se lupta l-ai indemnat;
Bucura-te, ca prin semnul Crucii ai zis ca-l va birui;
Bucura-te, ca la amara moarte l-ai dat;
Bucura-te, ca tanarul Nestor, reazem tare in Hristos si in ale tale rugaciuni a avut;
Bucura-te, ca de nadejdea sa n-a fost lipsit;
Bucura-te, ca proorocia ta, sfinte, s-a plinit;
Bucura-te, ca si Nestor pe Hristos a marturisit;
Bucura-te, ca el la momirile imparatului nu s-a supus;
Bucura-te, ca si lui cununa frumoasa la ceruri i-ai arvunit;
Bucura-te, ca din porunca imparatului, de Marcian capul i s-a taiat;
Bucura-te, ca sufletul lui la ceruri cu mucenicii s-a numarat;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 6

Fiind instiintat nebunul imparat, cum ca tu, Mucenice Dimitrie, ai fost pricinuitor pierzarii lui Lie, s-a mahnit foarte, mai mult decat ar fi cazut din imparatia sa, si indata a poruncit ostasilor, ca asemenea cu sulitele sa fii strapuns; iar tu, vrednicule de lauda, asteptai cugetand la bunatatile ce aveai a le dobandi si cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Sezand tu in temnita, viteazule mucenice, a cautat spre tine Domnul de sus, cercetandu-te prin ingerul Lui care ti s-a aratat ca o preafrumoasa cununa din rai intru lumina mare, pe care punand-o pe capul tau, ti-a zis: pace tie, patimitorule al lui Hristos, Dimitrie; imbarbateaza-te, intareste-te si biruieste pe vrajmasii tai; iar tu sfinte, ai raspuns; ma bucur intru Domnul si ma veselesc intru Dumnezeu, Mantuitorul meu; aprins de dragostea Lui, doreai a-ti varsa pentru Dansul sangele tau, pentru care noi te laudam asa:

Bucura-te, ca sezand tu in temnita vesel te-ai aratat;
Bucura-te, ca Hristos din ceruri spre tine a cautat;
Bucura-te, ca cercetare de la El prin ingeri ai primit;
Bucura-te, caci cu frumoasa cununa din rai intru lumina mare la tine a venit;
Bucura-te, ca vederea ingerului mult te-a bucurat;
Bucura-te, ca el capul cu cununa ti-a incununat;
Bucura-te, ca primind cununa, din inima ai multumit;
Bucura-te, ca pe vrajmasul foarte mult l-ai scarbit;
Bucura-te, ca pace, imbarbatare si intarire, prin inger ai luat;
Bucura-te, ca prin rabdare intemeietor dreptei credinte te-ai aratat;
Bucura-te, ca intru dansul bucurandu-te te-ai veselit;
Bucura-te, ca pentru Dansul sangele a-ti varsa ai dorit;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 7

Incepand a se lumina de ziua, au intrat ostasii in temnita la tine, mare mucenice, aflandu-te stand vesel la rugaciune, si indata au inceput a te strapunge cu sulitele; iar tu, nevoitorule, cu suflet viteaz ai ridicat mana dreapta, impungandu-te intaia sulita in coasta, inchipuind astfel patima lui Hristos, Domnul tau, Cel cu sulita impuns; in mainile Lui ti-ai dat sfantul tau suflet, cantand: Aliluia !

Icosul 7

Cumplit si fara crutare, ostasii au strapuns trupul tau, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, mare mucenic, incat pamantul s-a rosit cu sangele tau, facandu-te priveliste ingeriior si oamenilor; iar tu, rugandu-te din adancul inimii, ai ramas pana la sfarsit cu multumire rabdand si neclintit din dreapta credinta; pentru care primeste de la noi acestea:

Bucura-te, ca intrand ostasii in temnita, vesel te-au aflat stand la rugaciune;
Bucura-te, ca indata au inceput cu sulitele a te strapunge;
Bucura-te, caci cu suflet viteaz mana dreapta ai ridicat;
Bucura-te, ca intaia sulita coasta ta a strapuns;
Bucura-te, ca patima lui Hristos, Domnul tau, ai inchipuit;
Bucura-te, ca impungere in coasta ca si El ai primit;
Bucura-te, ca pamantul cu sangele tau s-a rosit;
Bucura-te, ca priveliste ingerilor si oamenilor te-ai facut;
Bucura-te, ca sulitele vesel le-ai rabdat;
Bucura-te, ca prin ele sufletul tau in mainile lui Dumnezeu l-ai dat;
Bucura-te, ca tare ca un diamant te-ai aratat;
Bucura-te, ca pana la sfarsit, multumind din adancul inimii, te-ai rugat;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 8

Mucenice de trei ori fericite, dandu-ti sfantul suflet in mainile Domnului tau, Caruia cu credinta ai slujit, s-a dus sa petreaca in locasurile cele ceresti impreuna cu cetele mucenicilor; trupul tau aruncat fara de cinste zacea la pamant, iar oarecare din credinciosi noaptea mergand l-au luat si l-au ingropat, cantand toti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Dupa ingroparea ta, credincioasa sluga ta Lupu, spre semnul dragostei luand haina si inelul muiate in sangele tau, sfinte, multe feluri de boli prin ele se tamaduiau si duhurile cele necurate se goneau; de care minune instiintandu-se tot Tesalonicul, necredinciosul imparat Maximian a poruncit ca si pe fericitul Lupu sa-l prinda si sa-i taie capul; si asa sluga cea buna dupa stapanul sau, adica dupa tine, Sfinte Dimitrie, s-a dus la Domnul; pentru care noi iti cantam asa:

Bucura-te, ca trupul tau strapuns fiind a ramas jos;
Bucura-te, ca Iisus crestetul tau l-a incununat frumos;
Bucura-te, ca nevointa ta cea muceniceasca acum ai savarsit;
Bucura-te, caci cu mucenicii in locasurile ceresti esti preamarit;
Bucura-te, ca de la pamint la cele ceresti te-ai ridicat;
Bucura-te, caci cu mucenicii dimpreuna te-ai numarat;
Bucura-te, ca lui Lupu, credincioasa sluga ta, haina si inelul tau i-ai dat;
Bucura-te, ca prin ele feluri de boli ai vindecat;
Bucura-te, ca si lui din porunca lui Maximian i s-a taiat capul;
Bucura-te, ca el, dupa tine, stapanului sau, a urmat;
Bucura-te, cel ce credincioailor esti izvor de minuni nedesertat;
Bucura-te, ca demoniior esti rana anevoie de vindecat;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 9

Deasupra mormantului tau, sfinte, fiind zidita o biserica mica, in care se savarseau multe minuni si feluri de vindecari bolnavilor se da, un boier credincios, anume Leontie, din partile Iliricului de boala grea fiind cuprins, adus si pus fiind unde sfintele tale moaste erau in pamant ascunse, indata a dobandit tamaduire, sculandu-se sanatos; pentru care, multumind lui Dumnezeu si pe tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, preamarindu-te, a cantat: Aliluia!

Icosul 9

Vrand vindecatul boier Leontie a zidi o biserica mare si frumoasa, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, spre semn de multumire, daramand pe cea mai mica, a inceput a sapa santurile spre temelie. Dar, o minune ! A aflat sfintele tale moaste intregi si nestricate, curgand din ele mir binemirositor, unde, adunandu-se poporul, cu bucurie scotandu-le din pamant, multime nenumarata de bolnavi se tamaduia; iar Leontie, plin de veselie, ridicand degrab la acel loc biserica frumoasa si minunata, intr-ansa a pus cinstitele tale moaste, in racla de mult pret; deci bucurandu-ne si noi de aceasta, graim catre tine asa:

Bucura-te, ca pe Leontie de boala grea l-ai vindecat;
Bucura-te, ca el spre multumire biserica in numele tau a ridicat;
Bucura-te, ca tu har de a face minuni de la Dumnezeu ai luat;
Bucura-te, ca trupul tau iarasi noua l-ai dat;
Bucura-te, ca indata ce din pamant s-a ivit, mir de buna mireasma la toti a tins;
Bucura-te, ca pe multi de felurite boli i-ai izbavit;
Bucura-te, ca inauntrul bisericii cu cinste de preoti s-a asezat;
Bucura-te, caci credinciosii de aceasta s-au bucurat;
Bucura-te, ca intregi sfintele tale moaste se pazesc;
Bucura-te, ca cei ce patimesc si cu credinta nazuiesc la ele, se tamaduiesc;
Bucura-te, vas de mir neimputinat si de feluri de boli vindecator;
Bucura-te, ca pentru toti esti de daruri impartitor;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 10

Binecredinciosul Leontie, voind a se intoarce la Iliric, a vrut sa ia o parte din sfintele tale moaste, ca si acolo in patria sa sa zideasca o biserica in numele tau, sfinte; iar tu, aratandu-te, l-ai certat, ca sa nu indrazneasca a lua ceva, iar el luand numai giulgiul muiat in sangele tau si o parte din aurarii, in racla de aur le-a pus si ducandu-se, a cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Minuni multe facand tu, sfinte, prin giulgiul tau, lui Leontie aratandu-te pe cale, l-ai izbavit de furtuna ce-l ameninta si vrand cu ai sai a trece raul Istrului i-ai spus sa ia racla cu giulgiul in mainile sale si sa nu se teama; asemenea si tuturor celor ce nazuiesc cu credinta la tine le esti de obste folositor si grabnic ajutator; pentru care-ti cantam asa:

Bucura-te, ca pe Leontie, ce din sfintele tale moaste a vrut sa ia, l-ai certat;
Bucura-te, ca giulgiul muiat in sangele tau, spre mangaierea lui l-ai dat;
Bucura-te, ca de furtuna ce-l ameninta, aratandu-te, l-ai izbavit;
Bucura-te, caci cu giulgiul tau fara vatamare l-a trecut;
Bucura-te, ca el, sosind la Sirmion, in biserica ce zidise tie, acest odor a dat;
Bucura-te, ca si acolo multi se indulcira de minuni si tamaduiri;
Bucura-te, ca pe Marian, eparhul Iliricului, de buba grea l-ai tamaduit;
Bucura-te, ca pe unul ce era indracit l-ai izbavit;
Bucura-te, ca pe altul ce ii curgea sange l-ai izbavit;
Bucura-te, ca foametea ce era in cetatea ta o ai potolit;
Bucura-te, ca pe locuitorii ei, din primejdia ce-i ameninta, i-ai izbavit;
Bucura-te, ca celor ce vindeau grau, aratandu-te aievea, le-ai poruncit sa inoate spre Tesalonic;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 11

Sfesnic cu totul luminos fiind cinstitele tale moaste, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, pus in sfesnicul bisericii lumineaza pe toti cei ce cu credinta alearga la ele; deci de un dar ca acesta sa nu ne lipsesti si pe noi sfinte, cei ce cu dragoste ne aflam stand inaintea sfintei tale icoane; cu multa smerenie inchinandu-ne, cerem a fi scutiti de orice potrivnice intamplari iar mai ales de infricosatoarea groaza a cutremurului si a ne invata sa cantam lui Dumnezeu, dimpreuna cu tine: Aliluia!

Icosul 11

Evlaviosul imparat Justinian a trimis in Tesalonic barbati cinstiti sa ia o parte din sfintele moaste, spre sfintirea bisericii pe care din nou o zidise; ajungand ei la Tesalonic si de racla ta apropiindu-se, o, minune! deodata a iesit foc si scantei de vapaie spre toti slobozind si un glas din foc infricosator zicand: stati si nu indrazniti; iar ei spaimantati de frica au cazut si intorcandu-se inapoi au spus imparatului cele ce s-au facut, aducand intru mirare pe toti; pentru care te laudam asa:

Bucura-te, ca foc si scantei de vapaie s-au vazut din racla sfintelor tale moaste;
Bucura-te, ca minunea aceasta pe multi i-a ingrozit;
Bucura-te, ca in vis lui Onisifor, aprinzatorului de lumini, te-ai aratat;
Bucura-te, ca fapta sa, cu iubire de oameni, o ai mustrat;
Bucura-te, ca ai poruncit lui sa o paraseasca si sa se pocaiasca;
Bucura-te, ca pe el, l-ai facut a se rusina, trezindu-se din sonm;
Bucura-te, ca a doua oara iarasi aievea l-ai mustrat;
Bucura-te, ca de glasul tau ca de un tunet la pamant zacea ca un mort;
Bucura-te, ca venindu-si el intru sinesi singur a marturisit fapta sa;
Bucura-te, ca spaimantandu-l, singur a spus tuturor mustrarea ta;
Bucura-te, caci cu minunile tale pe popor ai veselit;
Bucura-te, ca vrei ca toti sa se mantuiasca de la Dumnezeu;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 12

Stand inaintea lui Hristos, Cel ce te-a intarit spre patimire, prealaudate Mare Mucenice Dimitrie, de la Dansul dar ai luat a vindeca pe toti de patimile sufletesti si trupesti; rugamu-ne deci tie, sfinte, ca cel ce ai indrazneala multa, nu inceta mijlocindu-ne sufleteasca mantuire noua, celor ce cinstim a ta pomenire si cantam neincetat: Aliluia!

Icosul 12

Cu cantari cinstim pomenirea ta, fericim chinurile tale si indelunga-rabdarea ta, marim si laudam minunile tale, vitejia si barbatia ta cea nebiruita; bine te cuvantam ca pe un mare ajutator si pazitor lumi, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie, si din inima graim tie acestea:

Bucura-te, ca pe episcopul cel prins de barbari l-ai slobozit;
Bucura-te, ca pe el la cetatea ta Tesalonic l-ai povatuit;
Bucura-te, ca pe cele doua fecioare, ce au cusut chipul tau, le-ai izbavit;
Bucura-te, ca pe rapitorul lor l-ai lasat batjocorit;
Bucura-te, ca degraba le-ai adus pe ele, dimpreuna cu chipul, la biserica din Tesalonic;
Bucura-te, ca acel chip inaintea altarului spre lauda ta s-a pus;
Bucura-te, ca vazindu-se ele desteptate langa mormantul tau s-au bucurat;
Bucura-te, ca cei adunati acolo, pentru minune au saltat;
Bucura-te, ca de multe ori cetatea ta de navalirea barbariior o ai izbavit;
Bucura-te, ca pe multi din robia barbarilor i-ai slobozit;
Bucura-te, ca dimpreuna cu ingerii esti vorbitor;
Bucura-te, ca tuturor de obste catre Stapanul ne esti mijlocitor;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 13

O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia!

O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia!

O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul intai

Credinta adevarata invatand-o, Mucenice Dimitrie, de la parintii tai, ai vietuit pe pamant prin darul lui Dumnezeu ca un inger, luminat marturisind si invatand pe toti apoi cu milostenie, cu neincetate rugaciuni si cu chinuri. Pentru care noi aducem tie aceste cantari de lauda :

Bucura-te, ca tu ca un inger pe pamant ai vietuit;
Bucura-te, ca luminat pe Hristos ai marturisit;
Bucura-te, ca din parinti binecredinciosi ai rasarit;
Bucura-te, ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit;
Bucura-te, ca prin postire si rugaciuni necontenite, ingerilor te-ai asemanat;
Bucura-te, ca prin faceri de bine si lacrimi, pe demoni i-ai infricosat;
Bucura-te, nemuritoare odrasla a cetatii Tesalonicului;
Bucura-te, reazem neclintit al Iliricului;
Bucura-te, saditorule al crestinatatii;
Bucura-te, dezradacinatorule al paganatatii;
Bucura-te, ca intru primejdii lumii esti mare aparator;
Bucura-te, ca celor ce cu credinta nazuiesc la tine le esti gata folositor;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

si Condacul intai

Invatatorului dreptmăritoarei credinte celei intru Hristos, surpatorului si rusinatorului paganatatii, Izvoratorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostasul cel adevarat al lui Hristos, care s-a aratat Bisericii ca un soare si mare aparator credinciosilor, toti acum cantari de multumire si laude din suflet cu dorire aducandu-i sa-i cantam: bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Sinaxar. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie

26 Octombrie

Pomenirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru),
izvorâtorul de mir şi făcătorul de minuni, din Tesalonic.

Dumitru-Dimitrie, Acesta a fost pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian (284-305), tragându-se din Tesalonic, fiind din început evlavios şi învăţător al credinţei celei în Hristos. Deci mergând Maximian la Tesalonic a fost prins sfântul şi pus în temniţă, pentru că era vestit în dreapta credinţă. Şi lăudându-se împăratul cu un om al lui ce-l chema Lie şi îndemnând pe oamenii cetăţii să iasă să se lupte cu el, căci întrecea acesta pe toţi cei de vârsta lui la mărimea trupului şi la putere. Un oarecare tânar creştin, anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie unde se afla în temniţă, îi zise: Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie; roagă-te pentru mine. Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: Şi pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi. Deci luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se luptă cu Lie şi-i puse semeţia lui jos, omorându-l. De care lucru împaratul ruşinându-se, s-a mâhnit şi s-a mâniat.

Şi fiindcă s-a aflat că Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostaşi şi le-a poruncit să-l străpungă cu suliţele pe sfântul în temniţă. Pentru că a fost pricina înjunghierii lui Lie şi facându-se aceasta, îndată marele Dimitrie şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, facând după moartea sa multe minuni şi uimitoare tămăduiri. Apoi din porunca împaratului s-a tăiat şi capul Sfântului Nestor.


Aşadar, zăcând trupul sfântului mort pe pamânt, au luat apoi nişte creştini cinstitele lui moaşte şi le-au îngropat cu cinste şi cu dragoste dumnezeiască. Iar o sluga a sfântului ce-i slujea, când a primit sfântul fericita junghiere, el precum a putut a strâns sfinţitul sânge al mucenicului, în sfântul orar ce-l purta sfântul pe umeri, încă şi inelul sfântului ce-l purta în mâna sângerându-l cu mucenicescul sânge, multe minuni a făcut cu el, încât s-a umplut toată cetatea tesalonicenilor de vestea minunilor. Drept aceea nici era cu putinţă a se ascunde aceasta de Maximilian, nici el a suferi zavistia; ci au prins numaidecât pe acea minunată slugă, care se chema Lupul şi l-au omorât. Deci trecând câtva vreme şi înmulţindu-se minunile şi ajungând în toate părţile, un om oarecare anume Leontie, foarte de cinste şi cu căldură spre credinţa în Hristos, a căzut într-o boală foarte grea, cât socotea mai de dorit moartea şi neputând doctorii nimic a-i folosi şi boala tot întărindu-se, a năzuit la sfânta biserică a mucenicului, şi îndată cum l-au dus şi l-au pus acolo şi el chemând numele sfântului prin buzele sale, lesne s-a tămăduit de acea boala. Şi precum Leontie curând îşi luă tămăduirea, aşa fără de zăbavă precum a putut a dat răsplătirea. Că a stricat locaşul cel mic unde era trupul sfântului, fiind foarte strâmt din pricina zidului băii şi a uliţei. Şi a zidit din temelie locaş mai mare în cetatea Tesalonicului, care stă până astăzi foarte cuvios în faţa uliţei celei mari, unde este baia cea de obşte. Deci vrând acest iubitor de credinţă om, ca să meargă la Iliric unde avea şi dregătoria de guvernator şi vrând el să ia oarece părţi din sfântul trup, ca să zidească şi acolo biserică sfântului mucenic, a fost oprit de la ce voia să facă, prin arătări de noapte, pentru că nu luase voie de la sfântul. Pentru aceasta a făcut a doua călătorie, precum se spune, şi luând haina mucenicului ce era roşita de sfântul lui sânge şi o parte din orar, şi punându-le într-un sicriu de cinste, pe cele ce erau cu adevărat cinstite, într-acest chip a împlinit dorinţa mucenicului şi apărarea sa. Deci vrând a-şi face calea către Sirmium în vreme de iarnă şi sosind la ţărmurile apei Istrului şi venind apa foarte mare, era în mare mâhnire. Iar Sf. Dimitrie arătându-i-se i-a zis: Să nu ai nici o grija, ci ţine în mâini cele ce duci şi treci fără de nici o îndoiala râul. Şi a ascultat guvernatorul pe cel ce i se arătase şi dimineaţa suindu-se în car a trecut apa ţinând sicriaşul în mâini; iar apa îi facea loc şi curgea cu linişte. Deci aşa trecând fără de nici o vătămare şi sosind la Sirmium a aşezat acest sfânt sicriu cu odorul ce era în el în biserica ce zidise mucenicului. Şi mulţi s-au bucurat de multele minuni şi tămăduiri ce făcuse acea sfântă hlamida, încă şi pe cale.

Şi pe Marian guvernatorul ilirienilor, care era cuprins de o boală rea din cap până la picioare, părăsindu-l doctorii şi mergând la biserica sfântului, precum îi poruncise sfântul, i-a izbăvit de acea boală. Şi pe alt om ce avea boală de curgerea sângelui, l-a tămăduit minunat şi pe altul ce era demonizat, încă şi cetatea cea mare a Tesalonicului a izbăvit-o de împresurarea barbarilor şi a scos-o din robia lor.

Şi pe episcopul afrorilor (pe care îi socotesc elinii mutaţi din Fenicia), care fiind robit de către barbari l-a izbăvit, aratându-i-se sfântul şi slobozindu-l din legăturile ce avea împrejur, l-a îndreptat pâna la Tesalonic. Iar dacă s-a dus episcopul în Africa, a zidit o biserica Marelui Mucenic Dimitrie, silindu-se încă să-i facă şi un chivot şi un amvon, iar sfântul neîntârziind, ci arătându-se episcopului în vis, i-a zis: Ia aminte, corabia ce a sosit acum la liman a adus marmore câte îţi trebuie, şi din acelea să iei pentru acea trebuinţă; deci vorbind episcopul cu corabierul şi neizbutind, i s-a arătat iarăşi sfântul şi i-a zis că la vârful corabiei zăceau marmorele, spunându-le tot anume cum şi în ce fel de formă erau şi cum că le cumpărase pe numele fratelui său şi împreună-mucenicului Victor, şi cum că acela i le-a dăruit acum fiind pentru el altele la Constantinopol de i s-a împlinit trebuinţa şi să spuna aievea corabierului în acest chip, ca aşa îl va pleca şi le va lua, precum a şi fost.
În cetatea Tesalonicului a potolit foametea şi moartea ce era, înconjurând pe la limanuri şi aratându-se corabierilor, le-a poruncit să pornească cu corabiile cu bucate acolo degrab, aratându-se atunci şi aievea, de-l vedeau corabierii cu ochii şi mergea sfântul departe înaintea corabiilor, umblând pe mare.

Pururea pomenitul împarat Iustinian, a zidit acel de Dumnezeu făcut şi fără cusur lucru, în numele adevăratei înţelepciuni a Cuvântului lui Dumnezeu şi căuta să ascundă acolo toate cele de demult vechi şi cinstite lucruri şi poftind să i se aducă acolo şi vreo particică din moaştele Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie, şi pornindu-se spre acel lucru cei trimişi de dânsul şi apropiindu-se de mucenicescul şi de Dumnezeu cinstitul mormânt al mucenicului, îndată se arătă unde strălucea foc de la cinstitul sicriu şi sărea de acolo văpaie de foc de-i lovea în gură şi nu-i lăsa să se apropie, şi glas din foc ieşind şi povestind acel înfricoşător şi minunat lucru zicea: încetaţi de a mai încerca; de care îngrozindu-se, au căzut cu faţa la pământ şi luând numai ţărână de acolo, s-au dus. Din care, jumătate au pus-o ca un odor în camera odoarelor, iar jumatate au trimis-o la împărat pentru sfinţenie, povestindu-i cele ce li s-a întâmplat şi ce li s-a grăit.

Iar diavolul cel ce pururea pizmuieşte cele bune, a ispitit oarecând să dea marea cetate a Tesalonicului în mâinile vrăjmaşilor în acest chip: a uneltit ca să ardp chivotul sfântului în biserică, şi aprinzându-se biserica de ardea, a sosit şi neamul cel fără de omenie al slavinilor, şi a ascuns oastea puţin în lături de la cetate. Iar poporul strângându-se ca să stingă focul, cel ce era purtător de grijă de lucrurile cele sfinte ale bisericii, văzând ca argintul sicriului se topise de curgea pe pamânt, s-a temut să nu se facă vreun jaf, să piară argintul de popor, deci striga cu glas mare zicând: O, prietenilor şi fraţilor, vrăjmaşii au împresurat cetatea şi au început a sfărâma zidurile şi se meşteşugea el cu cuvântul lui ca să risipească mulţimea oamenilor şi să nu jefuiască argintul, căci sfântul dăduse insuflarea aceasta. Crezând cuvântul aceluia, precum şi era de crezut şi pornindu-se toţi numaidecât la ziduri au aflat pe vrăjmaşi punând scările la ziduri şi măiestriile cele de stricăciunea cetăţii şi pe cei ce dăduseră năvală asupra cetăţii numai puţin decât focul; deci chemând pe sfântul în ajutor, i-au alungat. Iar după ce s-a stins şi focul, păzitorul acela al bisericii, a spus către toţi minunea, zicând: Că strigarea aceea ce făcuse, nu era doară că ştia el ceva de venirea vrăjmaşilor, ci numai pentru paza sfântului, ca să nu se jefuiască argintul de popor. Care este arătată la cei chibzuiţi, care ştiu socoti lucrurile şi cunosc dumnezeieştile rânduieli, că cu pronia sfântului întorcând la capul vrăjmaşului meşteşugurile lui, se tămădui răul cu rău, căci cu aprinderea focului a aţâţat poporul şi cu stingerea l-a întărit, iar cu glasul cel de mântuire, care s-a dat din dumnezeiasca insuflare păzitorul bisericii le-a strigat şi fiind poporul înfierbântat a mântuit şi zidul şi cetatea foarte usor.

Aşijderea şi un oarecare Ilustrie, ce se zice pe limba greaca protospătar, şezând lângă biserica sfântului, dumnezeiesc om se cunoştea a fi. Acesta spunea, că pe vremea războiului cu avarii, când împărăţea Mavrichie, a văzut doi bărbaţi luminoşi la chip şi la stat, ca cei ce sunt în cinste şi stau înaintea feţei împăratului, care mergeau să intre în biserica sfântului şi când au fost la locul ce se cheama Trivolon, de unde se începe a intra în biserică, între cei doi stâlpi mari de tetalie, ce stau spre apus, au zis slugii să-i ducă la domnul casei, şi apropiindu-se el de intrarea sfântului chivot, iar sfântul degrab a deschis uşile şi a ieşit de i-a întâmpinat şi le-a dat închinăciunea sănătăţiii ca unor cunoscuţi şi veniţi de la împăratul şi facând voia împăratului, iar şi au grăit către dânsul, zicând: Că împăratul a poruncit sfinţiei tale să laşi cetatea şi sa mergi către dânsul, că s-a lăsat vrăjmaşilor cetatea aceasta. Dacă a auzit sfântul acest lucru a plâns, plecând capul, fiind cuprins cu tăcere, multa vreme, arăta cu chipul acesta greutatea mâhnirii ce-i dădusera cuvintele acelea, de care mâhnindu-se şi sluga, a zis: De aş fi ştiut, fraţilor, că va aduce venirea voastră atâta amărăciune, nu aş fi spus domnului meu. Şi după aceea târziu i-a întrebat sfântul: Adevarat, aşa a plăcut? Aşa s-a părut Domnului şi Stăpânului tuturor? Să părăsească o cetate atât de mare, pe care a cumpărat-o cu Sângele Său şi să o dobândească cei ce nu-l cunosc? Şi ei au zis: Aşa, adevărat. Iar sfântul şi mult-milostivul mucenic, i-a tocmit şi i-a învăţat să ducă răspunsul la Domnul şi Stăpânul tuturor, care era în acest chip: Cunosc, iubitorule de oameni, Doamne, îndurările Tale, cele ce biruiesc pururea mâhnirea Ta, pe care o aţâţă păcatele noastre; cunosc că Ţi-ai pus sufletul pentru păcătoşi şi Ţi-ai vărsat sângele pentru ei, şi nu s-a poticnit niciodată această bună voie a Ta şi de pacatele noastre, şi de vreme ce m-ai pus şi pe mine păzitor acestei cetăţi, mă voi asemăna Ţie, Stăpânului meu, şi-mi voi pune sufletul pentru dânsii şi voi pieri cu pieritorii aceştia, ce cred în numele Tău. Şi nu s-au despărţit de la Tine, măcar că au greşit, iar Tu eşti Dumnezeul celor ce se pocăiesc. La acestea, bărbaţii aceia ziseră: Acestea să spunem celui ce ne-a trimis? Acestea să zicem împăratului? Frică ne este să nu cumva să se mâhnească asupra ta; iar sfântul a zis: Acestea să le zică şi iară să le zică, şi s-a întors iarăşi la Chimitirion şi închise sfântul chivot înaintea celor cu chip îngeresc, care purceseră de se duseră după vorba aceasta. Acestea le adeverea sfinţitul Ilustrie, că le văzuse aievea întru uimire; sau vedenie şi povestindu-le cetăţenilor, ce mai rămăseseră, le da îndrăznire cu cuvântul, că erau îngroziţi şi slăbiti pentru boala omorului ce se întâmplase mai înainte, aflându-se la multă neputinţă şi la lipsă de prada şi călcarea limbilor, şi-i îmbuna, că este sfântul într-ajutor cu dânşii şi-i adeverea ca vor fi păziţi cu rugăciunile sfântului, precum mai pe urmă sfârşitul lucrurilor a arătat.

Iarăşi un eclesiarh anume Onisifor, păzind la sfântul mormânt şi se ostenea la aprinderea candelelor şi a făcliilor şi fiind rău cu năravul, că fura lumânarile şi făcliile; şi făcând aceasta multa vreme, n-a lasat sfântul netămăduit năravul lui cel nepriceput şi de stricăciune, şi arătându-i-se în vis, l-a mustrat şi l-a învăţat cu binişorul ceea ce se cădea să facă, zicându-i: Frate Onisifore, nu-mi place ce faci la făclii; ci să ştii că facând aceasta şi pe cei ce le aduc păgubeşti mult, şi însuţi pe tine te-ai împins în prapastia pierzării. Căci cu cât se aprind mai mult făcliile, se milostiveşte şi Dumnezeu mult spre cel ce le aduce; iar când se iau curând, micşorează lucrul mila aceluia şi sporeşte osânda celui ce le ia.

Deci oprindu-se Onisifor puţin după cuvintele acestea, peste puţină vreme iar lasându-se de îmblânzirea vedeniei, s-a apucat iaraşi de cele obişnuite şi le făcea fără de frică. Şi într-o zi, mergând un creştin foarte de noapte a dus făclii foarte frumoase, care au plăcut lui Onisifor şi îndată cum le-a aprins a mers să le ia, dupa ce plecase cel ce le adusese. Însă vezi şi grija sfântului: cum se întinse acela la făclii, sfântul încă slobozi glas din sicriu, zicându-i: Dar nu te-ai mai lăsat? într-acest chip lovindu-se Onisifor, a căzut la pamânt cadere grea, îngrozindu-se de frică şi de sunetul glasului, până a venit un cleric cunoscut al lui, de l-a ridicat de jos şi l-a ţinut de şi-a venit în fire; şi după ce şi-a venit în fire, şi-a mărturisit către toţi îndrăznirea nebuniei lui şi purtarea de grijă a sfântului, cu cea dintâi şi a doua certare cu iubire omenească, încât nu numai el, ci şi alţii toţi se folosiră de minunea aceasta.

UN POMELNIC

O listă
care va fi mereu actualizată,
cu lucrătorii şi binefăcătorii la biserică,
de la temelii în vârful Crucii:

BĂRBAŢI

Pr. Totoian Traian, administrator parohial, (cap-coadă)
Toader Viorel, mecanic conducător utilaj greu
Toader Daniel, administrator firmă
Pintilii Gheorghe, maistru fierar betonist, zidar, tâmplar, etc.,(cap-coadă)
Szilagy C. Mihai, teolog, (cap-coadă)
Neagoe Sabin, CFR-ist
Mezei Karol, zidar
Szilagy Radu-Mihai, elev
Pintea Cristian, elev
Barna Petru (binefăcător), administratorul morii din sat
Moldovan Gheorghe, sudor instalator gaz metan
Szilagyi Ştefan, agent pază, tâmplar
Mondoc Ilie, pădurar
Vestemean Adrian, teolog absolvent
Nandrea Nicolae, tractorist
Vestemean Nicolae, operator agenţie loto, cantor la Craciunel
Pirta Viorel, mecanic conducător utilaj greu
Fekete Vilmos, furnizor utilităţi (ante-branşare), pază şantier
Fekete Arpi, ajutor la de toate, pază şantier, om de încredere
Mihălţan Zaharie, tencuieli, finisaje cupola interior,
Căilean Mihai, teolog, responsabil cu acoperişul din tablă
Chiorean Ciprian, teolog, lucrător la acoperiş
Frătici Marius, teolog, lucrător la acoperiş
Pescar Alexandru, contribuabil

FEMEI

Totoian Alina
Pintilii Marioara
Szilagy Monica
Moldovan Margareta
Toader Mirela
Szilagyi Maria
Fekete Vilma
Szilagy Andreea-Monica


BINEFĂCĂTORI

Barna Petru şi Nina - S.C. Pâine Ţărănească, Blaj
Dl. Rusu - S.C. Metrorus, Blaj
Părău Gheorghe şi Monica - S.C. Mica Romă S.R.L. Bucerdea Grânoasă
Aldea Ioan, Primarul comunei Bucerdea Grânoasă
Gabor Arpad, Viceprimarul comunei Bucerdea Grânoasă
Consiliul Local Comunal Bucerdea Grânoasă (2009)

Fam. Ing. Cisteian Gheorghe, administrator firma privată

ŞANTIERUL BISERICII

POZE CU LUCRĂRILE PÂNĂ LA NIVELUL SOLULUI

MĂRTURII. FAPTELE STRĂMOŞILOR

LISTA FONDURILOR ŞI A COLECŢIILOR

CE POT FI CERCETATE PRIN SALA DE STUDIU

LA ARHIVELE STATULUI ALBA IULIA

(referitoare la Bucerdea Grânoasă)

1. Parohia greco-catolică Bucerdea Grânoasă, între anii 1866-1948, nr. de fond 478, nr. inventar 1716

2. Parohia ortodoxă Bucerdea Grânoasă, între anii 1949-1965, nr. de fond 1250, nr. inventar 1795.

3. Postul de jandarmi Crăciunelul de Jos, între anii 1931-1949, nr. de fond 374, nr. de inventar 1158.

PROTOPOPIATUL BLAJULUI

Parohia greco-catolică Bucerdea Grânoasă

Dosar 1/1914-1943 (toate actele au mai fost vizitate de către Mureşan Crina în 22.11.2003 pentru fotocopiere)

Inventar despre averea mobilă şi imobilă a sus numitei parohii la finea anului 1914

I. Realităţi:

1. Biserică de cărămidă acoperită cu ţiglă; valoare 48.000 coroane.

2. Casă parohială cu 4 chilii şi culină de vară, în ele sunt 3 cuptoare, cu pivniţă sub ele; valoare 14.000 coroane

3. 1 grânar de scânduri acoperit cu şindrilă, valoare 1000 coroane.

4. 1 grajd pentru vite din cărămidă, în legătură cu o şură şi ferdelă acoperit cu ţiglă; valoare 5000 coroane.

5. Un coteţ de bârne acoperit cu ţigle şi altul de scânduri acoperit cu scânduri, valoare 500 coroane.

6. Un coşer de leţe acoperit cu scânduri; valoare 200 coroane.

7. Şcoală cu o sală de propunere, 2 chilii pentru locuinţă docent, acoperită cu ţiglă, valoare 5000 coroane.

8. O culină de vară cu cuptor de pâine acoperite cu ţiglă, în valoare de 500 coroane.

9. În sală un cuptor şi altele două în chilii, valoare 500 coroane.

10. Cinctură la biserică, casele parohiale şi şcoală cu pălant din blane, valoare 2000 coroane

II. Pământuri:

1. Proprietatea bisericii – Agrii (arător) – 28 jugăre, valoare 25000 coroane

2. Proprietatea şcolii - Agrii (arător) – 16 jugăre, valoare 14000 coroane

3. Porţiunea canonică - Agrii (arător) – 51 jugăre, valoare 52000 coroane

4. Porţiunea can. cantorală – Agrii (arător) – 12 jugăre, valoare 12000 coroane

5. Cimitirul nou - Agrii (arător) – 3 jugăre, valoare 2000 coroane

6. Cimitirul intern - Agrii (arător) - 1 jugăr, valoare 1000 coroane

7. Cimitirul vechi - Agrii (arător) – 4 jugăre, valoare 1000 coroane

III. Ustensile, ornamente, odoare şi cărţi bisericeşti

Sunt enumerate 23 de numere curente în sumă de 18870+800 coroane = 19670 coroane.

La poziţia nr. 10 figurează iconostasul cu precizarea că a fost pictat de Flaviu Domşa, având o valoare de 10000 de coroane.

Cărţile liturgice figurează la poziţia nr. 20 astfel:

- 1 evanghelie cu cirile, 1 cu latine

- 1 liturghier cu cirile, 1 cu latine

- 1 Triod

- 2 Pentacostare

- 2 Strajnice

- 2 Ochtoice

- 1 Catavasier

- 1 Mineiu

- 1 Orologhier

- 2 Apostolare

- 4 Eucholoage

(În inventarul pe anul 1940 găsim menţionată provenienţa şi vechimea cărţilor astfel: Evanghelia cu cirile an 1835; Evanghelia cu latine 1900; Liturghierul cu cirile an 1807, cu latine 1905-1931; Triod cu cirile an 1807; 2 Pentacostare an 1735; Mineiu cu cirile Bucureşti; 2 Strajnice cu cirile Blaj; 1 Strajnic cu latine Blaj 1929; 2 Ochtoice mici cu latine Blaj an 1918-1927; 1 Catavasier cu cirile Blaj; 2 Euholoage cu latine Blaj – 1868-1893; 1 Apostolier cu latine Blaj an 1911; Apostolier cu cirile Blaj; 2 Ochtoice mari cu cirile Bucureşti.)

La 31 Decembrie 1914 preot paroh la Bucerdea Grânoasă semnează George Meseşanu, contrasemnează protopop Ambroziu Cheţianu.

Curator: Vasilie Mihu

Membrii de încredere: Ioan Sârbu (casier scolastic)

Andrei Sârbu

George Moşneag

Simion Mihălţan

La 31 Decembrie 1921 acelaşi preot paroh George Meseşanu, protopop A.C. Domşa, curator Ioan Şuteu, casier scolastic Simion Oarga, membrii de încredere Cistian, Ioan Trif.

La 31 Decembrie 1924, acelaşi paroh, acelaşi curator, la membrii de încredere în plus Ioan Ioica.

La 31 Decembrie 1926, acelaşi paroh, curator Niculaie Mihu.

La 31 Decembrie 1927, acelaşi paroh, curator Ioica Ion, casier Mihu Nicolae, membrii Ion Cistian, Traian Mihu, Andrei Sârbu.

La 31 Decembrie 1928, acelaşi preot, protopop Vasile Moldovan, curator Petru Trif, casier George Moşneag, membrii de încredere Ion Cistian, Traian Mihu, Andrei Sârbu.

La 31 Decembrie 1930, aceiaşi preot şi protopop, curator Petru Trif, casier Toader Mihu.

La 31 Decembrie 1932, aceiaşi preot şi protopop curator Aurel Bălău, casier Toader Mihu, membrii de încredere Mihu Nicolae, Andrei Sârbu, Ioan Şuteu.

La observaţiunile făcute de Exactoratul arhidiecezan la raţiunile aprobate pe anul 1935 la punctul 4 care prevăd ca „despre cucuruz să se poarte evidenţă sau numai în boabe sau numai cu tuleul, aşa cum se face acuma pot proveni încurcături”; răspunde reprezentanta parohială cu următoarele: „Evidenţa cu magazia bisericei de cucuruz nu se poate face sau numai cu boabe sau numai cu tuleul din motivul că împrumutul se dă privaţilor primăvara cu boabe, iar încasarea se face în toamna aceluiaşi an cu de 3 ½ ori atâta cu tuleul. Nu să poate aştepta încasarea împrumutului până în primăvara anului viitoriu din motivul că atunci debitorii fiind lipsiţi de bucate nu să poate încasa. După o administrare conştiincioasă încurcături nu pot proveni.

Biserica reformată de aici încă-şi are magazina bisericei şi şi la ei tot numai aşa să poartă evidenţa.”

Oficiul şcolar (şcoala confesională) s-a vândut comunei politice în anul 1933 şi contractul de vânzare cumpărare este aprobat cu numărul 5598/1933.

Preţul de vânzare 75.000 lei.

Din „Raţiunile cultului greco-catolic din parohia Bucerdea Grânoasă pe anul 1937” aflăm, la punctul 2, că „Din conspectul arenzilor s-a omis debitorul Maier Cula, care la finea anului 1936 era dator cu suma de lei 150”. Tot aici la punctul 6 se cere desluşire „Pentru ce s-au dat parohienilor 10 ferii de vin, cari au costat lei 1212, cu ocazia cumpărării celor 7 jugăre de pământ, deoarece din socoţi nu apare că ei ar fi contribuit cu ceva la cumpărarea acelui teren.” La aceasta reprezentanta parohială dă următorul răspuns: „Cele 10 ferii de vin cari au costat 1212 lei, s-au dat parohienilor cu ocazia cumpărarii celor 7 jugăre de pământ la cererea insistentă a lor, pentru bucuria că au putut să cumpere acel loc din veniturile magazinei bisericeşti, magazin fondat şi susţinut anual de ei prin împrumuturi şi plătirea de % cam urcate după acele împrumuturi.”

La 31 Decembrie 1938 preot paroh este Eugeniu Anca, curator Aurel Bălău, casier Toader Mihu, membrii de încredere I. Cistian, Ioan Şuteu, Mihu Niculaie. În 1939, apare în plus membru de încredere Moga Ironim.

Din anul 1939 apar actele Reuniunii „Sf. Maria” a femeilor române unite parohia Bucerdea Grânoasă

Prezidentă Otilia E. Anca (preoteasa)

Casieră Aurelia Meseşan

Membre de încredere Anica Moşneag

Maria Vasiu

Din anul 1942 casieră semnează Maria Avram

În anul 1943 membre de încredere Nicoară Maria

Nicoară Susana

Mihu Malvina

Dosar 1/1915 Parohia greco-catolică Bucerdea Grânoasă

În conspectul arenzilor pe anul 1915 găsim:

1. „Husuiapa” – 25 jugăre – arendator Vasile Dobra

2. „Cimitirul nou” – 2 jugăre – arendator Maria Neamţ

3. „Cimitirul intern” – 1 jugăr – Paraschiva Moşneag

4. „Locul şcolii” – 14 jugăre – Ioan Sârbu

În conspectul chiriilor pe anul 1915 găsim şapte plătitori de chirii astfel:

1. Iacob Ognean

2. Vasile Corbu

3. Tănase Barna

4. Simion Câmpean

5. Ioan Bogdan

6. Alexandru Pescar

7. Mihăilă Căpuzan

Din conspectul venitelor din alte realităţi pe anul 1915 rezultă că grădina Şcolii era folosită de către curatorul Mihu Vasile cu un venit adus parohiei de 36 coroane anual.

Dosar 1/1916 Parohia greco catolică Bucerdea Grânoasă

Idem ca în dosarul 1/1915 în plus găsim lista a 110 nume care au oferit între 2 şi 20 de coroane pentru binefacerile bisericeşti. Iată numele în ordinea din listă:

1. Ilie Mărtinu şi soţia Maria

2. Indreiu Sârbu şi familia

3. Şiuteu Niculae şi familia

4. Filimonu Ioica şi familia

5. Moga Ioanu lui Dinu şi familia

6. Nicoară Ironimu şi familia

7. Maieru Simionu şi Anica

8. Moldovan Maria şi Toaderu

9. Petruţia Nicolae şi familia

10. Hăbeanu Simion şi familia

11. Cistianu Ioanu lui Ironimu

12. Ocneanu Niculae şi Paraschiva

13. Urianu Iluţiu şi Carolina din Ocnişoara

14. Mihălţian Susana, copii Ioan, Trăianu

15. Ioica Ironim şi Emilia

16. Mihu Toader lui Pavelu

17. Mihu Melintie lui Todoru

18. Hinzo Ioanu şi familia

19. Aldea Niculae şi familia

20. Mihălţan Simion şi Maria

21. Teuşianu Giarasin şi familia

22. Beldean Ioanu lu Ioanu şi familia

23. Soporan Ioanu şi Cătălina

24. Krisianu Cornelie

25. Sârbu Niculae lu Vasile şi familia

26. Ioica Ioanu şi Anica

27. Soporan Vasilie şi familia

28. Dumitru Drăgoiu şi familia

29 .Trifu Vasilie şi familia

30. Ioica Ioanu şi familia

31. Posicu Ioanu şi familia

32. Korbu Vasilie

33. Orga Pavelu şi familia

34. Soporanu Niculae şi Istină

35. Sîrbu Ioanu lu Georgiu şi familia

36. Soporanu Ioanu lu Nicolae şi Maria

37. Pintea Tănasă şi Ioană

38. Kinpean Năneo şi familia

39. Soporan Filimon şi familia

40. Mojneag Anica, văduvă, şi Ană

41. Moşneagu Maria şi Istină

42. Otveremean Onichie şi familia

43. Haiasni Georgiu şi Maria

44. Popa Ioanu şi familia

45. Sârbu Ioanu şi Susană

46. Nicoară Arsăntea şi Niculae

47. Mihu Niculae lu Mihăilă şi familia

48. Preaţia Gavrilă şi familia

49. Dobra Vasile şi familia

50. Zoltan Simion şi familia

51. Zăhan Dumitru şi Sofie din Crăciunel

52. Lupea Mihăilă şi Lina din Obreja

53. Masio Mihăilă şi familia

54. Moga Vasile şi familia

55. Bologu Niţio şi Anica

56. Trifu Petru şi familia

57. Dobra Ghiurco şi familia

58. Preaţia Mihăilă şi Ană

59. Luncanu Ioanu şi Maria

60. Moşneag Toaderu şi familia

61. Moşneag Paraschivă

62. Mihălţian Cula şi familia

63. Sîrbu Ioan lu Chirilă şi familia

64. Moga Ironim şi familia

65. Ocneanu Iacobu şi Ană

66. Bogdanu Ioanu şi familia

67. Barna Tănasă şi familia

68. George Moşneag lu Todoru şi familia

69. Sârbu Ioanu şi familia

70. Nicoară Ioanuţiu

71. Ocneanu Ioanu şi familia

72. Kanpean Ioanu şi familia

73. Sârbu Simionu lu Trifan şi Maria

74. Ioica Mitru şi familia

75. Orga Niculae şi Maria

76. Kolesie Ioanu şi Susană

77. Pasicu Anica şi familia

78. Lopăzanu Ioanu şi familia

79. Kömives Ioanu şi familia

80. Străjan Simion lu Georgiu

81. Cistianu Melintie

82. Kolesie Ioanu şi Maria

83. Kolesie Simionu şi familia

84. Korbu Iacobu şi Susană

85. Sârbu Ioanu şi Sico

86. Kămpean Ironim şi Maria

87. Mărginean Arsentea şi familia

88. Nicoară Iosivu şi familia

89. Moga Gavrilă şi familia

90. Docoleanu Ioanu şi Lina

91. Vasiu Ghedeon şi Carolina

92. Rusu Achim şi Mărie

93. Mihu Vasilie lu Pavelu şi familia

94. Korbu Ioanu şi familia

95. Moşneagu Georgiu lu Cula şi familia

96. Voicu Ioanu şi familia

97. Mărianu Vasilie şi Lucreţia

98. Dobra Todoru

99. Rosia Ioanu şi Anica

100. Moşneagu Ioanu şi Anica

101. Orga Teofilu şi familia

102. Tocaciu Ioanu şi familia

103. Avram Ioanu şi familia

104. Komanu Georgiu şi Paraschiva

105. Ioica Dumitru

106. Kolesie Ioanu şi Raveca

107. Mihu Mihăilă şi familia

108. Moga Ană şi Anica

109. Cistianu Paraschiva

110. Moga Iacobu şi familia

Dosar 1/1922 Parohia greco catolică Bucerdea Grânoasă

Chitanţă de 100 de lei plătită de Ghedeon Vasiu drept pomană pentru fratele său Vasiliu „mort pre câmpul de luptă”, datată 16 Decembrie 1922.

Chitanţă în valoare de 49 de lei plătiţi de Simion Beldean bisericii greco catolice din Bucerdea Grânoasă pentru făcutul a 24.500 cărămizi în locul numit „Husuiapă”, datată 19 Iunie 1922.

Pe o chitanţă din 17 Mai 1922, în valoare de 22 de lei plătită către Pataky József aflăm că acesta este „măiastru făurar” (fierar).

Pe mai multe chitanţe apare Oarga Simion ca inspector şcolar.

Din 1923, Parohia din Bucerdea Grânoasă figurează cu abonament la foaia săptămânală „Unirea Poporului” Blaj.

La Casa de economii şi societate pe acţiuni „Patria”din Blaş s-au făcut depuneri începând cu 7 Septembrie 1922 din care s-au achitat la 1 Noiembrie 1923 suma de 1559 coroane şi 40 fileri ca „fond pentru repararea bisericii greco catolice Bucerdea”.